Colecistokinina (CCK sau CCK-PZ, sau pancreozimina) este un hormon peptidic al sistemului gastro-intestinal responsabil de stimularea digestiei grăsimilor şi proteinelor. Colecistokinina este sintetizată de celulele I ale epiteliului mucoasei intestinului subţire şi secretată în duoden. Aceasta stimulează secreţia de enzime pancreatice şi bilă. CCK acţionează şi ca un supresor al foamei.

CCK mediază o serie de procese fiziologice, inclusiv digestia şi saţietatea. Acesta detectează prezenţa grăsimilor în chimul intestinal (secreţia sa la nivelul mucoasei intestinale fiind stimulată de prezenţa grăsimilor sau proteinelor), micşorând motilitatea (golirea) stomacului, precum şi secreţia de acid clorhidric la nivelul glandelor gastrice, pentru ca intestinul subţire să poată digera eficient grăsimile. Pancreozimina stimulează celulele acinare pancreatice să secrete un suc bogat în enzime digestive pancreatice. Împreună, aceste enzime catalizează digestia grăsimilor, proteinelor şi a glucidelor. Sinteza şi eliberarea de CCK este inhibată de somatostatină.

CCK determină creşterea sintezei de bilă, stimulează contracţia vezicii biliare şi relaxarea sfincterului Oddi, rezultând în eliberarea bilei în duoden. Sărurile biliare formează micelii, emulsionând grăsimile şi participând astfel la digestie şi absorbţie.

Ca neuropeptid, CCK mediază saţietatea, acţionând asupra receptorilor CCK distribuiţi în sistemului nervos central. La om, a fost sugerat că administrarea CCK provoacă stări de greaţă şi anxietate, si induce un efect de satietate. CCK-4 este de obicei folosit pentru a induce anxietate la om. CCK stimulează nervul vag.

Colecistokinina alături de Grelină sunt hormonii care reglează sistemele de saţietate şi foame in organismul uman.