Deci – mică teză de doctorat acilea cu imbecilitățile medicale cunoscute prin media anti-cancer – care nu fac altceva decât să inducă TOȚI pacienții din oncologie atât de tare in eroare incat ajung in oroare!

Acum – inainte de a citi aceste randuri – urmatoarele premise sper sa fie valabile:

  1. Ai o problema personala Sau cineva cunoscut tie are o problema de natura oncologica! Cancer – CITESTE BAZA AICI
  2. Ai notiuni de baza legate de nutritie si notiuni gen calorii si macro-nutrientii esentiali (proteine, carbohidrati si lipide) nu-ti sunt straine. Daca totusi pare chineza (de la Studiul China) – atunci click aici – Despre Stiinta numita nutritie
  3. Daca nu ai notiuni avansate de metabolism – si cuvinte sau sintagme gen: CiClul Krebs, Fosforilaza oxidativa, Metabolismul glucidic, proteic sau lipidic este timpul sa dai click pe fiecare din aceste link-uri si sa te familiarizezi bazic cu ele (altfel o luam pe ulei prin campul cu papusoi si noi aici suntem pentru demitizare informata)
  4. Daca considerai ca nutritia oncologica este simpla si astepti solutii gen – scoate din alimentatie carnea si/sau zaharul si te vindeci de cancer – atunci NU ESTI UNDE TREBUIE!  NU AVEM SOLUTII SIMPLE DIN COADA SORICELULUI SAU MATASEA BROASTEI! AICI ne ocupam cu informarea la cel mai inalt nivel pentru un ne-specialist in nutritie pentru dietetica clinica in aceasta pluralitate de patologii numita popular cancer! Vrei raspunsuri REALE care sa te duca la cea mai eficienta decizie pentru tine (Sau apropiatul tau) – ai treaba! Asa ca, vorbele lui Lenin – INVATATI INVATATI INVATATI!
  5. Ai trecut prin toate de mai sus si le-ai bifat?! atunci … sa trecem la treaba!

Cum se hraneste celula Maligna!?

La fel ca si celulele sanatoase din intregul corp, celulele maligne difera intre ele in functie de tipul de tesut din care provin. Apoi celulele maligne din acelasi tesut – IAR DIFERA intre ele prin:

  1. mutatiile genetice dezvoltate pe parcursul acrinogenezei
  2. localizare in interiorul tumorii
  3. Stadiul de replicare…

Adica… mai mult sau mai putin pe scurt – sunt o lunga suita de variatii care trebuie luate in calcul…

…raspunsul la intrebarea noastra!? Pai maligna asta noastra – se poate hrani practic cu ABSOLUT ORICE sursa energetica gaseste la indemana… dar, daca ar fi dupa capusorul ei stricat, prefera dulcele. Si cand spun dulce… nu ma refer la eclere si baclavale… ma refer la GLUCOZA.

Pentru ca glucoza este una – si zaharul este complet altceva. Mai precis – zaharul fiind o dizaharida – care iaste sparta in digestia noastra magica in glucoza si fructoza!

Amu – celulele sunt invelite mumusel de o membrana, dupa cum bine stim – care nu prea lasa asa glucoza asta sa intre de capul ei in mitocondriile celulei (uzina interna celulara) si fiecare celula (normala necesita practic niste transportatori celulari – mai precis niste camile practic – care duc glucoza in citoplasma celulei numiti transportori – transmembranari GLUT.

Mai departe, fiecare celula normala si sanatoasa – are cate UN SINGUR TIP de transpotor ninja d-asta – mai precis neuronul are GLUT3, celula pancreatica GLUT 2, hematia GLUT1, brandul are GLUT4 sit tot asa…

Marlanca asta maligna – are jde perechi de transportori – si practic musca glucoza de peste tot… atat din surse externe … dar si din cele interne (prin procesul de neogluconogeneza).

Mai mult de atata – nenorocita asta maligna – nu numai ca fura glucoza de pe unde poate – dar o si o foloseste ca gasca la ce-i tuna ei (adica treburile ei maligne de proliferare). Pe cand celula noastra faina si sanatoasa foloseste glucoza in ciclul acidului citric prin foforilare oxidativa si produce din piruvat maximum de ATP …. gasca maligna – s-a gandit ca ea poate sa foloseasca glicoliza – si nu de oricare ci chiat cea anaeroba – producant in loc de 36 Atp – doar 2 parliti de ATP – si evident prin treaba asta mai si fura papa energetica de la celulele normale de pe langa ea si mai si produce lactatdehidrogenaza prin aceasta glicoliza afurisita.

Acest mecanism energetic al celulei maligne se numeste efectul WARBURG – (Descoperit de cercetatorul Heinrich Warburi inca din 1924 – (primit si una bucata Nobel pentru treaba asta faina).

Si daca asta ar fi totul – ar fi a naibii de bine! Dar nici pe departe n-am descris inca toate super-puterile negative ale celulei maligne. Daca ne pune boala sa adoptam nu stiu ce metoda sa privam nesimtita de glucoza… (gen keto style) – sau prin metode terapeutice de inhibare a glicolizei anaerobe – nesimtita are un as in maneca numit efectul Crabtree – prin care celula malinga poate supravietui prin intoarcerea la forforilaza – pana cand conditiile re-devin prielnice pentru proliferare, moment in care se apuca din nou de treaba (proces numit recidiva).

V-am zis eu ca abia zgariem suprafata! Acu stati sa vedeti – cum nesimtitoarea asta maligna – se apuca… si printr-un alt proces de metabolism specific malign – se apuca si foloseste pe langa ce produce domnia ei singurica si niste alta glicoliza, cumva externalizata prin fibroblastii din stroma… treaba care se numeste Efectul Revers WARBURG.

Si ca sa punem la final si cireasa de pe tort – entoza! Pentru cazul in care TOATE procesele de metabolism malign care se bazeaza pe glucoza ar disparea… (absurd medical) – gagica asta malefica – se apuca si canibalizeaza fibroblastii din stroma prin autofagie…. proces generat si amplificat de privarea de glucoza, proces care AMPLIFICA ca un catalizator cresterea tumorala si metastazarea… deci o ia practic pe ulei mai rau – inrautatind starea generala a pacientului.

Va place sau nu va place! Acum ca am invatat cam ce superputeri negative are celula maligna – sa ne apucam de demitizare – bucata cu bucata! – ca sa pricepem ce NU merge in abordarile nutritionale pseudo-stiintifice ale oncologiei!

DIETA KETOGENICA

  1. …ca si structura de definitie – inseamna privarea/reducerea glucozei din alimentatie pentru a bloca sau stopa proliferarea celulei maligne, mergand si pe principiu ca celula maligna nu poate asimila sau folosi cetonele (molecule emise de organism pentru a combate absenta glucozei – si a redirija organismul spre cealalata sursa energetica – si anume acizii grasi si glicerolul).

In primul rand – sa discutam despre aplicabilitatea folclorica a ketogenicei – de catre muritorul de rand – care intelege din descrierea dietei ca trebuie sa scoata zaharul din organism – si prin urmare nu mai mananca eclere si inghetata!

Zaharul neamule – este o dizaharida, care se sparge mititica de ea in doua monozaharide separate – si anume glucoza si fructoza… fructoza – are transportorul ei specific transmembranar GLUT5 – care – duce mai mult fructoza direct in acizi grasi – trigliceride. Iar glucoza ramasa.. nah! Buba este ca, neinformarea are efecte grave – glucoza asta – se gaseste dupa cum am vazut IN TOTI CARBOHIDRATII – adica TOATE LEGUMELE, FRUCTELE SI CEREALELE… deci! Nah! Asta odata…

In al doilea rand, sa trecem la keto reala si specialistii care recomanda keto … care toti conteaza pe faptul ca cetonele nu se pupa cu celula maligna si prin urmare cu glicoliza anaeroba – (Woolf, , Stafford si Shukla)

DAAR vedeti voi, TOATE STUDIILE CLINICE ale lor – nu sunt neaparat concludente – pentru ca… vedeti voi pacientii … se cam sting repede si nu apuca sa termine studiile (fie ca se agraveaza boala, fie ca se trece in alt stadiu tumoral … fie ca … nah! Obstescul sfarsit).

Insa sunt o alta puzderie de studii care – demonstreaza cam reversul…

Unele spun si anume ca animalele astea maligne – pot bine mersi sa foloseasca mitocondriile pentru a papa chiar si deliciosii acizi grasi cu tot cu cetone ca desert …. ca sa nu mai spunem ca unele tipuri de cancer chiar prefera si au o afinitate pentru sunculozitatile organismului – si anume cancerul mamar, de prostata si ovarian. (vezi studiile la Whitaker-Menezes) – PRACTIC – cu cat cancerul este mai agresiv – cu atat exista si mai buna adaptare metabolica in celula maligna.

Altele – re-mentionez inca odata – entoza – care prin autofagie genereaza necroza). Adica colaborarea si alianta intre celula proliferanta si – fibroblastii din stroma tumorala. Practic – mitocondriile din celula maligna se culca… si mancarea vine prin take out!

Autohaleala asta afibroblastilor din stroma tumorala – foloseste TOATE sursele energetice la indemana – de la aminoacizi, cetone, glutamina, piruvat, lacatat, cetone… TOT BRE! Toate pentru un singur scop – PROLIFERARE CAT MAI EFICIENTA! – vezi Bonuccelli si Martinez).

Gata cu KETO – macelarita – trecem la urmatoare!!!!

DIETA ALCALINA – CACALINA!

(cum o mai numesc eu!) Fondare stiintifica!? – de obicei mlm-ul de colt care iti vinde aparate de alcalinizat… si iti spun ca este anti-cancer – si noi (populatia neinformata) punem botul!

De la ce teza stiintifica pleaca!? Pai sa vedem… Tehnic pleaca de la efectul WARBURG mai sus mentionat …. care, si anume spune ca metabolismul malign crapa glucoza prin glicoliza aeroba de unde vin si 2 ioni de H…. practic ducand la o scadere a PH-ului intracelulalar… deci devine acida treaba…. deci alcalinizarea organismului – previne si bineinteles vindeca cancerul!

NU EXISTA nici un studiu clinic care sa confirme faptul ca alcalinizarea prin ingestia de apa alcalina – duce la preventia sau vindecare cancerului… MOTIV!? Pai alcalinizarea prin apa alcalina sau dieta alcalina, nu prea functioneaza spre deloc ca si baza metabolica si stiintifica…

Sangele – are un PH mentinut de organism intre 7.35 – 7.45 – si este mentinut acest PH printr-o lunga suita de mecanisme tampon – digestive, pulmonare, sangvine si renale.

Cand discutam de PH – sunt doi ioni care influenteaza masiv aceste schimbari – si anume H+ si HCO3- … Treaba merge cam asa:

-cand H+creste – Ph-ul scade =>sangele se acidifiaza

-cand HCO3- creste – Ph-ul creste =>sangele se alcalinizeaza.

TREABA ESTE ca schimburile astea ionice – se regleaza automat de metabolism in urmatoarea zona de tampon cu un alt sange… iar si iar si iar … si ghici ce avem noi in corp – O GRAMADA DE SANGE!

Digestiv – este si mai usor – Sucul gastric este bogat in H+ – iar cel pancreatic in HCO3.

Hai sa zicem ca halim carne (mult blamata acida in dietele alcaline) – si ajunge in stomac… avem nevoie de acid clorhidric – si vine sangele pac… care cand vede care-i treaba – alcalinizeaza imediat pasajul gastric… Adica sangele care pleaca din pasajul gastric dupa ce a bagat un gratar este mai alcalin

decat daca am mancar fructe.

Fructele – se digera cu amilaza (produsa de pancreas) – pt suculetul pancreatic – avem nevoie de sange ( care vine alcalin de la pasajul superior( deci – iar reglaj!) PAM PAM!

Adica daca roadem fructe – sangele care pleaca la treaba este mai acid decat daca mancam carne. TAM TAAAM! Cacalin stiintific de fondare!

Daca mancam de toate la aceeasi masa – anhidraza carbonica – scoate din H+ si Hco3- – acid bicarbonic – care la randul lui se sparge in Co2 pe care-l expiram si h2o pe care o pisam. Gata treaba!

Dar daca tii neaparat sa te alcalinizezi de alcalinizatul cel mare – ai sanse de niste calculi renali si infectii urinare de toata frumusetea… pt ca aciditatea urinei – face si ea anumite trebuir!

Vrei alcaloza instanta – PAC – voma, soc termic sau febra si treaba-i kosher pe loc!

BLESTEMATA DE PROTEINA ANIMALA!

Pai acilea sunt doua bube mari si late!

  1. Cei care predica vegetarianismul si veganismul in preventia si curatia cancerului – cel mai probabil nu ai nici o umbra de idee despre metabolismul proteinelor.
  2. Proteina vegetala este o proteina animala incompleta.
  3. Singurul aminoacid care este implicat in metabolismul celulei maligne este glutamina ( care supriza, este aminoacid ne-esential – si care, in mod evident, este reconstituit din aminoaczii esentiali de catre organism) si care ORICUM este prezenta in aproape doate surrsele alimentare oricum …
  4. Puritatea surselor vegetale este presupusa – ele fiind afectate la fel de bine de fungicide, insecticide etc etc etc
  5. Studiul china a lui Campbell de fapt se refera DE FAPT la colesterol (a carui valori daca depasest 90mg/dl – este cancerigen) Multa bafta in a-l cobora mai jos de atat… cam toata planeta are colesterolul asta.
  6. Toate studiile clinice pre si post diagnostic in tratamentul cu cazein 20% sunt in favoarea acestei proteine provenite din lapte.
  7. Una este carnea si COMPLET ALTCEVA ESTE SNITELUL. vezi http://www.nutrigo.ro/studiul-china/

*OK FINE! S-au dovedit a fi 7 si nu 2… se mai intamplă!!! 😛

Ia antioxidantul NEAMULEEE!!!

Ca previne cancerul si-l vindeca dupa!

Fondare stiintifica: – radicalii liberi – cauzeaza stres oxidativ si administrarea de Vit C duce la scaderea nivelului de radicali liberi – deci da la gioale la cancer.

Pentru a pricepe despre ce si cum – ideal este sa intelegem care este momentul in care ne luam de anti-oxidanti… dependent de 3 perioade specifice.

  1. Inainte de diagnostic… pai atuncilea – prezenta de antioxidanti in aportul zilnic – prin ingerarea de elemente nutritive care le contin (fructe, legume, cereale integrale, samburi, carne, peste) definitiv contribuie la mentinerea starii de sanatate.
  2. Dupa diagnostic – trebuie inteles ca – daca tratamentul oncologic se aplica cu intentie de vindecare – atunci aceasta este prioritatea. Si nu administrarea preventivo-tardiva de anti-oxidanti.
  3. Odata ce trecem de la diagnostic la paleatie – scorpul primordial este scaderea toxicitatii tratamentului si cresterea calitatii vietii.

Acu vreo 40 de ani – un nene pe nume Pauling (cu un nobel in vitrina) – a facut niste studii si prin administrarea de vit C intravenos de vreo 10 mg… lui i-a dat cu plus. Alte nene de prin state pe nume Dewys – l-a contrazis vehement si i-a invalidat studiile… de mentionat – Pauling a murit de cancer pulmonar cu 18 g de vit C in vena… De aici si multe controverse:

  1. Efectul antitumoral al Vit C – chiar si in doze de rinocer – 70g/m2 – nu face nik! – Hoffer 2008)
  2. Bairati, Lawenda si Heaney zic ca mai rau, scade efcienta tratamentului de chimio si radio
  3. niste alti neni mai zic ca creste absorbtia intestinala a fierului (buba la hemocromatoza – stotts-bacon), Creste riscul de litiaza renala – (massey si ferraro) sau are efect protromobotic – deci buba in probleme cardiovasculare – tromboza – KIM si Mohammed).

 

DECI – O SINGURA CONLCUZIE INERENTA – NU exista nici o abordare generala care sa faca vreo branza metabolica in aceasta pluralitate patologica numita generic „cancer”… Solutia este una mare si lata: Echilibru si pondere alimentara, DAR FARA MASURI EXTREME! Organismul se asista alimentar pe faze, permanent, adaptabil si direct depedent de factorii care se schimba in permanenta in functie de protocoalele chirurgicale, de chimioterapie, radioterapie si imuno-terapie. DAR un lucru va pot spune cu siguranta – ORICE abordare radicala – nu face decat sa incurce treburile ghidate de oncolog! Asa ca- serviti cu rabdare si informare!

ACEST articol NU ESTE PUBLIC! Aveti acces la el pentru ca v-ati corelat cu mine pe plan profesional…

va rog sa nu-l faceti public din motive deontologice!

Apreciez si va multumesc anticipat!

 

Studii citate

(1) McCullough, Marjorie L., et al. “Dairy, calcium, and vitamin D intake and postmenopausal breast cancer risk in the Cancer Prevention Study II Nutrition Cohort.” Cancer Epidemiology Biomarkers & Prevention 14.12 (2005): 2898-2904.

(2) Gilsing, A. M. J., et al. “Vegetarianism, low meat consumption and the risk of lung, postmenopausal breast and prostate cancer in a population-based cohort study.” European journal of clinical nutrition 70.6 (2016): 723-729.

(3) Seifried, Harold E., et al. “The antioxidant conundrum in cancer.” Cancer Research 63.15 (2003): 4295-4298.

(4) Szablewski, Leszek. “Expression of glucose transporters in cancers.” Biochimica et Biophysica Acta (BBA)-Reviews on Cancer 1835.2 (2013): 164-169.

(5) D’Andrea, Gabriella M. “Use of antioxidants during chemotherapy and radiotherapy should be avoided.” CA: a cancer journal for clinicians 55.5 (2005): 319-321.

(6) Chen, Wanqing, et al. “Cancer statistics in China, 2015.” CA: a cancer journal for clinicians 66.2 (2016): 115-132.

(7) Appleton, B. Scott, and T. Colin Campbell. “Effect of high and low dietary protein on the dosing and postdosing periods of aflatoxin B1-induced hepatic preneoplastic lesion development in the rat.” Cancer research 43.5 (1983): 2150-2154.

(8) Svoboda, D. O. N. A. L. D., H. Jo Grady, and J. O. H. N. Higginson. “Aflatoxin B1 injury in rat and monkey liver.” The American journal of pathology 49.6 (1966): 1023.

(9) Campbell, T. Colin, and J. R. Hayes. “The effect of quantity and quality of dietary protein on drug metabolism.” Federation Proceedings. Vol. 35. No. 13. 1976.

(10) Mathur, Meera, and N. C. Nayak. “Effect of Low Protein Diet on Low Dose Chronic Aflatoxin B1 Induced Hepatic Injury in Rhesus Monkeys.” Journal of Toxicology: Toxin Reviews 8.1-2 (1989): 265-273.

(11) Kritchevsky, S. B., and D. Kritchevsky. “Serum cholesterol and cancer risk: an epidemiologic perspective.” Annual review of nutrition 12 (1992): 391.

(12) Omojola, A. Babatunde, et al. “Effect of cooking methods on cholesterol, mineral composition and formation of total heterocyclic aromatic amines in Muscovy drake meat.” Journal of the Science of Food and Agriculture 95.1 (2015): 98-102.

(13) Wang, Y., et al. “Effects of frying conditions on the formation of heterocyclic amines and trans fatty acids in grass carp (Ctenopharyngodon idellus).” Food chemistry 167 (2015): 251-257.

(14) Furrer, Amber N., Mohammad Chegeni, and Mario G. Ferruzzi. “Impact of Potato Processing on Nutrients, Phytochemicals and Human Health.” Critical reviews in food science and nutrition just-accepted (2016): 00-00.

(15) Parks, Elizabeth J., and Marc K. Hellerstein. “Carbohydrate-induced hypertriacylglycerolemia: historical perspective and review of biological mechanisms.” The American journal of clinical nutrition 71.2 (2000): 412-433.

(16) Park, Yikyung, et al. “Dietary fiber intake and risk of colorectal cancer: a pooled analysis of prospective cohort studies.” Jama 294.22 (2005): 2849-2857.

(17) Ishii, A., et al. “Parasite infection and cancer: with special emphasis on Schistosoma japonicum infections (Trematoda). A review.” Mutation Research/Fundamental and Molecular Mechanisms of Mutagenesis 305.2 (1994): 273-281.

(18) Mostafa, Mostafa H., S. A. Sheweita, and Peter J. O’Connor. “Relationship between schistosomiasis and bladder cancer.” Clinical Microbiology Reviews 12.1 (1999): 97-111.

PLICTISITI!?!?!?!?! Mai am… 

  1. Alfarouk, Khalid O., et al. “Evolution of tumor metabolism might reflect carcinogenesis as a reverse evolution process (dismantling of multicellularity).” Cancers 3.3 (2011): 3002-3017.
  2. Aune, D., et al. “Dairy products and colorectal cancer risk: a systematic review and meta-analysis of cohort studies.” Annals of oncology 23.1 (2012): 37-45.
  3. Bairati, Isabelle, et al. “Randomized trial of antioxidant vitamins to prevent acute adverse effects of radiation therapy in head and neck cancer patients.” Journal of Clinical Oncology 23.24 (2005): 5805-5813.
  4. YF Chen, H., et al. “Potential clinical applications of multi-functional milk proteins and peptides in cancer management.” Current medicinal chemistry 21.21 (2014): 2424-2437.
  5. Chen, Wanqing, et al. “Cancer statistics in China, 2015.” CA: a cancer journal for clinicians 66.2 (2016): 115-132.
  6. Cho, Eunyoung, et al. “Dairy foods, calcium, and colorectal cancer: a pooled analysis of 10 cohort studies.” Journal of the National Cancer Institute 96.13 (2004): 1015-1022.
  7. Choi, Hyon K., Simin Liu, and Gary Curhan. “Intake of purine‐rich foods, protein, and dairy products and relationship to serum levels of uric acid: the Third National Health and Nutrition Examination Survey.” Arthritis & Rheumatism 52.1 (2005): 283-289.
  8. Davoodi, H., S. Esmaeili, and A. M. Mortazavian. “Effects of milk and milk products consumption on cancer: a review.” Comprehensive Reviews in Food Science and Food Safety 12.3 (2013): 249-264.
  9. De Mesquita, H. Bueno, et al. “Intake of foods and nutrients and cancer of the exocrine pancreas: A population‐based case‐control study in the Netherlands.” International journal of cancer 48.4 (1991): 540-549.
  10. Elwood, Peter C., et al. “The survival advantage of milk and dairy consumption: an overview of evidence from cohort studies of vascular diseases, diabetes and cancer.” Journal of the American College of Nutrition 27.6 (2008): 723S-734S.
  11. Engel, R. W., and D. H. Copeland. “The influence of dietary casein level on tumor induction with 2-acetylaminofluorene.” Cancer research 12.12 (1952): 905-908.
  12. Engelen, M. P. K. J., et al. “High anabolic potential of essential amino acid mixtures in advanced non-small cell lung cancer.” Annals of Oncology (2015): mdv271.
  13. Goeptar, Arnold R., et al. “Impact of digestion on the antimutagenic activity of the milk protein casein.” Nutrition Research 17.8 (1997): 1363-1379.
  14. Guo, Yanjun, et al. “Dairy consumption and gastric cancer risk: a meta-analysis of epidemiological studies.” Nutrition and cancer 67.4 (2015): 555-568.
  15. Huncharek, Michael, Joshua Muscat, and Bruce Kupelnick. “Dairy products, dietary calcium and vitamin D intake as risk factors for prostate cancer: a meta-analysis of 26,769 cases from 45 observational studies.” Nutrition and cancer60.4 (2008): 421-441.
  16. Karagas, Margaret R., et al. “Effects of milk and milk products on rectal mucosal cell proliferation in humans.” Cancer Epidemiology Biomarkers & Prevention 7.9 (1998): 757-766.
  17. Kroemer, Guido, and Jacques Pouyssegur. “Tumor cell metabolism: cancer’s Achilles’ heel.” Cancer cell 13.6 (2008): 472-482.
  18. Larsson, Susanna C., et al. “Cultured milk, yogurt, and dairy intake in relation to bladder cancer risk in a prospective study of Swedish women and men.” The American journal of clinical nutrition 88.4 (2008): 1083-1087.
  19. Lawenda, Brian D., et al. “Should supplemental antioxidant administration be avoided during chemotherapy and radiation therapy?.” Journal of the national cancer institute 100.11 (2008): 773-783.
  20. Liu, Jing, et al. “Milk, yogurt, and lactose intake and ovarian cancer risk: A meta-analysis.” Nutrition and cancer 67.1 (2015): 68-72.
  21. Joint FAO/WHO Expert Committee on Food Additives (JECFA) . Toxicological evaluation of certain veterinary drug residues in food: Estradiol-17β progesterone and testosterone. WHO Food Additives Series.2000b;43
  22. Ma, Jing, et al. “Milk intake, circulating levels of insulin-like growth factor-I, and risk of colorectal cancer in men.” Journal of the National Cancer Institute 93.17 (2001): 1330-1336.
  23. McCullough, Marjorie L., et al. “Dairy, calcium, and vitamin D intake and postmenopausal breast cancer risk in the Cancer Prevention Study II Nutrition Cohort.” Cancer Epidemiology Biomarkers & Prevention 14.12 (2005): 2898-2904.
  24. McGregor, Robin A., and Sally D. Poppitt. “Milk protein for improved metabolic health: a review of the evidence.” Nutrition & metabolism 10.1 (2013): 1.
  25. McIntosh, Graeme H., et al. “Dairy proteins protect against dimethylhydrazine-induced intestinal cancers in rats.” Journal of Nutrition 125.4 (1995): 809-816.
  26. Meisel, H., & FitzGerald, R. J. (2003). Biofunctional peptides from milk proteins: mineral binding and cytomodulatory effects. Current pharmaceutical design9(16), 1289-1296.
  27. Meisel, Hans. “Multifunctional peptides encrypted in milk proteins.” Biofactors 21.1-4 (2004): 55-61.
  28. Mukhopadhya, Anindya, and Torres Sweeney. “Milk Proteins: Processing of Bioactive Fractions and Effects on Gut Health.” MILK PROTEINS (2016): 83.
  29. Nabavi, S., et al. “Effects of probiotic yogurt consumption on metabolic factors in individuals with nonalcoholic fatty liver disease.” Journal of dairy science 97.12 (2014): 7386-7393.
  30. Parodi, Peter W. “A role for milk proteins in cancer prevention.” Australian journal of dairy technology 53.1 (1998): 37.
  31. Parodi, P. W. “A role for milk proteins and their peptides in cancer prevention.” Current pharmaceutical design 13.8 (2007): 813-828.
  32. Parodi, Peter W. “Impact of cows’ milk estrogen on cancer risk.” International dairy journal 22.1 (2012): 3-14.
  33. Parodi, Peter W. “Dairy product consumption and the risk of breast cancer.” Journal of the American College of Nutrition 24.sup6 (2005): 556S-568S.
  34. Pepe, Giacomo, et al. “Potential anticarcinogenic peptides from bovine milk.” Journal of amino acids2013 (2013).
  35. Perego, Silvia, et al. “Casein phosphopeptides modulate proliferation and apoptosis in HT-29 cell line through their interaction with voltage-operated L-type calcium channels.” The Journal of nutritional biochemistry 23.7 (2012): 808-816.
  36. Pettersson, Andreas, et al. “Milk and dairy consumption among men with prostate cancer and risk of metastases and prostate cancer death.” Cancer Epidemiology Biomarkers & Prevention 21.3 (2012): 428-436.
  37. Rayes, Amna AH, Sabah MM El-Naggar, and Nayra Sh Mehanna. “The effect of natural fermented milk in the protection of liver from cancer.” Nutrition & Food Science 38.6 (2008): 578-592.
  38. Salminen, E., et al. “Preservation of intestinal integrity during radiotherapy using live Lactobacillus acidophilus cultures.” Clinical radiology 39.4 (1988): 435-437.
  39. Seifried, Harold E., et al. “The antioxidant conundrum in cancer.” Cancer Research 63.15 (2003): 4295-4298.
  40. Sun, Xueying, et al. “Dairy milk fat augments paclitaxel therapy to suppress tumour metastasis in mice, and protects against the side-effects of chemotherapy.” Clinical & experimental metastasis28.7 (2011): 675-688.
  41. Thorning, Tanja Kongerslev, et al. “Milk and dairy products: good or bad for human health? An assessment of the totality of scientific evidence.” Food & Nutrition Research 60 (2016).
  42. Tung, Yu-Tang, et al. “Bovine lactoferrin inhibits lung cancer growth through suppression of both inflammation and expression of vascular endothelial growth factor.” Journal of dairy science 96.4 (2013): 2095-2106.
  43. van’t Veer, Pieter, et al. “Consumption of fermented milk products and breast cancer: a case-control study in The Netherlands.” Cancer research 49.14 (1989): 4020-4023.
  44. Yang, Baiyu, et al. “Calcium, vitamin D, dairy products, and mortality among colorectal cancer survivors: the Cancer Prevention Study-II Nutrition Cohort.” Journal of Clinical Oncology (2014): JCO-2014.
  45. Yang, Yang, et al. “Dairy Product, Calcium Intake and Lung Cancer Risk: A Systematic Review with Meta-Analysis.” Scientific reports 6 (2016).
  46. Yu, Yi, et al. “Dairy consumption and lung cancer risk: a meta-analysis of prospective cohort studies.” OncoTargets and therapy 9 (2016): 111.
  47. Zang, Jiajie, et al. “The Association between Dairy Intake and Breast Cancer in Western and Asian Populations: A Systematic Review and Meta-Analysis.” Journal of breast cancer 18.4 (2015): 313-322.
  48. Zeitoun, M. M., I. S. Salem, and S. M. Ahmed. “Evaluation of the Male and Female Sex Steroid Hormones Residues in Eggs, Milk and their Productsin Alqassim Region.” Journal of Agricultural and Veterinary Sciences 8.1 (2015).