De cand se stie despre boala Parkinson?

Din cele mai vechi timpuri. Medicul greco–roman, Galen a descris 2 tipuri de tremur: al mainilor si al corpului.

Ca afecţiune medicală, este recunoscută din 1817, odată cu publicarea „Eseului despre paralizia tremurătoare” unde Dr. James Parkinson, cel care a dat denumirea afecţiunii (născut în 1755, ca fiul unui chirurg şi a unei farmaciste) scria:

„Simptomele sunt percepute iniţial ca un sentiment de slăbiciune uşoară, cu înclinaţie, cu untremur în unele ocazii. Pe măsură ce boala se agravează pacienţii sunt nevoiţi să se aplece în faţă în timpul mersului pe jos păşind cu paşi mai scurţi târşiitori şi adăugaţi sau într-un ritm mult mai rapid”

Cauzele imbolnavirii de boala Parkinson ?

Boala Parkinson, asa cum au stabilit in anul 1960 savantii When Ehringer si Hornykiewic, este o
dereglare a creierului cauzata de distrugerea sau degenerescenta neuronilor care produc dopamina
(substanta neurotransmitatoare, responsabila cu capacitatea organismului de a-si controla miscarile).

In boala Parkinson, nivelul dopaminei din creier scade cu circa 20% fata de valorile normale, principala arie afectata fiind situata profund, in substanta cerebrala asa numita „substantia nigra” (substanta neagra).

Dopamina actioneaza ca un mesager chimic care trimite semnale sinapsele neuronilor, jucind un rol important in controlul miscarilor si echilibrului. In lipsa dopaminei semnalele sunt blocate si astfel nu se mai poate face controlul miscarilor.

Majoritatea cazurilor de boala Parkinson sunt sporadice, ocazional boala regasindu-se in aceasi familie.

Teoria sustine ca boala Parkinson s-ar putea transmite prin intermediul unui defect din genele mitocondrilor

Care este frecventa bolii Parkinson?

Boala Parkinson este o afectiune neurologica frecventa, cu o prevalenta in jur de 1 la 1000, putand ajunge la 1 la 200 in populatia varstnica.

Se estimeaza ca afecteaza peste 6,4 milioane de persoane din intreaga lume,pana in prezent neputindu-se stabili cauza si vindecarea acesteia.

Desi varsta medie la care este stabilit diagnosticul de boala Parkinson este de 60 de ani, una din 20 de persoane, incep sa aiba simptome parkinsoniene inca dinainte de a implini 40 de ani.

Pacientii diagnosticati la varste tinere, intre 21 si 40 de ani, sufera de asa-numita boala Parkinson cu debut precoce.

In Romania au fost diagnosticate 70.000 de persoane afectate de boala Parkinson.

Este posibil ca numarul acestora sa fie cu mult mai mare, dar din cauza lipsei specialistilor pot exista si bolnavi nediagnosticati.

Recomandari nutritionale pentru pacientii cu Boala Parkinson.

Nutritia este foarte importanta pentru a se mentine un nivel energetic bun in cazul pacientilor cu Boala Parkinson. Este foarte important sa bea multe lichide in special apa evitind bauturile alcolice. Pentru o dieta sanatoasa vitaminele si mineralele sunt esentiale preluate din fructe si legume, sucuri din fructe, nucile, ouale, cereale. Boala parkinson poate conduce la :

Constipatie, care apare ca urmare a incetinarii actiunii musculare, cea care propulseaza miscarea in intestine. (se trateaza cu fibre alimentare- vezi mai jos).

Lipsa poftei de mincare ce poate apare ca urmare a pierderii simtului gustativ, olfactiv sau a apetitului, aparitia unor stari de greata si a dificultatilor de deglutitie. Se trateaza in functie de situatie si mai ales medicatie.

Pentru pacientul cu boala parkinson, uneori se impune o modificare si in ceea ce priveste alimentatia, referitor la ce , dar mai ales cum manancam. De exemplu, bolnavii se pot hrani stand in picioare si mancand cate putin, iar alimentele sa fie cat mai usor de mestecat.

Totodata se recomanda sa se tina barbia ridicata, sa se inghita des si sa se evite dulciurile astfel incit sa se poata reduce salivatia.

Elemente naturale adjutante indicate:

1. Coenzima Q 10 – 6 capsule/ zi; Produsele din catina (catinofort – 4 capsule/zi ambele 1-2 luni ; ulei de catina 30 de picaturi x 3 ori/zi 20 zile pe luna 3 cure); redigest dupa fiecare masa – 3 luni. Studiile publicate in ultimii ani arata ca coenzima Q10 este regasita in uleiul de soia sardine macrouri. Q10 asista foarte mult la raspunsul si amplificarea raspunsului dopaminei.

2. Un aport sporit de vitamina E luat indeosebi din alimente. Astfel, 100 g de vitamina E se regasesc in 250 mg ulei de germeni de porumb, 120 mg ulei de soia, 49 gr de ulei de floarea soarelui, 44 grame de seminte de floarea soarelui, 38 grame de ulei de alune, 20 mg de ulei de peste, 19 gr de ulei de porumb, 27 gr grmeni de griu si 11 gr de soia uscata.

3. Consumarea vegetalelor cu continut ridicat de fibre ( varza alba, gulii, praz, radacinoase etc ). Se utilizeaza fructe proaspete si se cauta a nu se depasii 200 g proteina animala/zi. O alta variatie fibroasa este un mix de tarate de psyllum cu seminte de in- 1-2 lingurite inainte de culcare. Asista foarte eficient tranzitul intestinal.

4. Brebenel (Carydalis spp) – in administrare interna la dozajul de 0,05-0,2 g bulbo capnina pe zi are un rol anti insomnii si stare de agitatie psiho-motorie asociate de regula cu Boala Parkinson.

5. Lecitina (1200 mg) 39 1 capsula, de doua ori pe zi; Adjutant in imbunatatirea functiilor neuronale si a transmitatorilor dopaminergetici.

6. Ginkgo Biloba – recunoscut ca tonic neuronal.

7. L-Carnitin Complex 1 capsula de doua ori pe zi – minim 1500-2000mg zilnic pt cresterea transportului de acizi grasi in mitocondrii si un plus de energie.

8. Ddrojdia de bere. Se poate face in fiecare luna o cura de cate doua saptamani, in care se consuma zilnic 3-4 lingurite . Este un tratament cu o puternica actiune re-intineritoare, cu efecte tonice asupra intregului sistem nervos.

9. Acido-philus si Bifidobacteria – mai precis iaurtul consumat zilnic. Un plus de probiotice in asistenta sistemului digestiv afectat.

10.Vitamina C asociata cu bioflavonoida este un antioxidant puternic din care se poate lua 1000 mg/zi sirop sau suc de catina.

11. Magneziu 200mg pe zi. In combinatie cu Calciu si D3 preferabil – este un mineral esential pentru buna functionare a sistemului nervos.

EVITA!!! Vitamina B6 (piridoxina) Sau o alimentatie bogata in banane, ficat, vita, fulgi de orez, alune – Interfereaza prin intarzierea actiunii la levodopa – medicatia folosita in tratamentul bolii Parkinson.

*ATENTIE!!! Niciuna din recomandarile nutritionale de mai sus nu inlocuiesc si nu ar trebui sa inlocuiasca tratamentul medicamentos efectuat de personal medical specializat pe aceasta patologie (neurolog, neurochirurg, neurofiziolog, neuroimagist, neuropsiholog, s.a. ). Elementele recomandate sunt de ordin nutritional si ar trebui vizualizate ca si adjutante in tratamentul medicamentos. Orice optiune selectati, va rugam insistent sa o prezentati medicului curant pentru a nu interfera cu tratamentul alopat.

Elemente nutritionale importante in tratament:

1. Glutationa este un puternic anti-oxidant, care este capabil de a penetra sistemul nervos central (creierul). Conform cercetarilor privind modificarile in nivelul de glutation Dr. David Perlmutter, se pare ca exista o diferența atat clinica cat si neuropatologica la pacienții tratați cu PD glutation IV fața de grupurile de control.

Dr. Perlmutter a masurat atat nivelul de glutation cat și nivelurile de glutation oxidat in primul rand in substanța neagra (parte a creierului cea mai afectata in boala Parkinson) la pacienții cu Parkinson și in grupurile de control.

Nivelul de glutation a fost redus cu aproximativ 40% și glutation oxidat a fost crescut cu aproximativ 29% la pacienții cu BP. Dupa cum subliniaza el, acest glutation modificat/raportul glutation oxidat in substanța neagra sugereaza ca stresul oxidativ poate fi o componenta in patogeneza de celule moarte nigral in BP.

Glutationa poate ajuta in urmatoarele moduri:

  • Crește sensibilitatea creierului la dopamina. Chiar daca glutationa nu crește nivelul de dopamina, ii permite acesteia sa fie mai eficienta.
  • Glutationa protejeaza creierul de radicalii liberi.
  • Are calitați detoxifiante puternice. Majoritatea celor care suferã de BP nu pot sa detoxifieze chimicalele la care sunt expuși.

2.Coenzima Q10 Pare extrem de promițatoare in prevenirea și tratarea bolii Parkinson, o boala cerebrala degenerativa. Oamenii de știința au descoperit ca boala Parkinson implica doua defecte pe care enzima Q10 le poate repara. Unul este o disfuncționalitate in producția energetica a mitocondriilor, celalalt, adus de radicalii liberi celulelor nervoase ce produc neurotransmițatorul dopamina, amplasate intr-o parte a creierului numita substanța neagra.

Cercetatorii au mai descoperit ca coenzima Q10 este excepțional de redusa la bolnavii de Parkinson. Acest indiciu i-a facut pe dr. Beai și pe Cliff Shults, profesor de neurologie la University of California din San Diego, sa puna coenzima Q10 in hrana animalelor timp de o luna inainte de a le da, atat lor, cat și lotului de referința, o toxina menita sa distruga celulele cerebrale producatoare de dopamina.

S-a observat ca animalele hranite cu coenzima Q10 au fost mult mai puțin afectate de toxina și pierderea de dopamina a fost mai mica decat in cazul animalelor care nu primisera coenzima Q10. Aceasta sugereaza ca coenzima Q10 poate contribui la prevenirea bolii Parkinson și/sau la intarzierea progresului acesteia. Nivelurile ridicate ale coenzimei Q10 in creier ar putea þine la distanța demonii ce impiedica producerea dopaminei.

Venise vremea sa se testeze ideea pe oameni. Un studiu preliminar sugera ca dozele mari de coenzima Q10 (200 pana la 800 mg pe zi) stimulau activitatea dopaminei in celulele nervoase.Acesta a fost suficient pentru a determina INS sa finanțeze un studiu complet dublu-orb in 12 centre medicale prestigioase pentru a vedea daca coenzima Q10 incetinește agravarea bolii Parkinson. Pacienții care nu au nevoie de medicație de felul Levodopa iau doze zilnice de 600 sau 1 200 mg de coenzima Q10.

INS a lansat de asemenea o cercetare de amploare menita sa determine contribuția coenzimei Q10 in tratarea bolii Huntington – o boala cerebrala degenerativa ce afecteaza pana la 30.000 de americani. Doza-test este tot de 600 sau 1 200 mg pe zi.

3. Vitamina D Daca iei suplimente cu vitamina D, este bine sa stii ca vitamina D functioneaza cel mai bine cand este luata impreuna cu vitamina A, C, Colina si Calciu. Dozaj 400 de ui sau 10 mcg pe zi.

Vitamina D poate fi luata si din alimentatie:

1. Pestele gras (somonul, heringul, sardinele in ulei, tonul)
100 de grame de peste gras ne ofera intre 100 si 271% si din necesarul zilnic de vitamina D. Heringul ne ofera la 100 de grame 271% din necesarul zilnic. Pestele la conserva ofera mai putina vitamina D, insa suficienta.
2. Cerealele integrale
100 de grame de cereale integrale ne ofera 57% din necesarul zilnic de vitamina D. Ai grija sa alegi cereale care nu contin zahar.
3. Stridiile
100 de grame de stridii ne ofera 67% din necesarul zilnic de vitamina D. Stridiile sunt o sursa bogata si de B12, zinc, fier, seleniu si multe alte minerale.

4. Branza tofu si laptele de soia
La 100 de grame de branza tofu avem 39% din necesarul zilnic de vitamina D, iar la 100 de grame de lapte de soia, avem 12% din necesarul zilnic de aceasta vitamina.
5. Caviarul
Caviarul nu mai este un aliment asa costisitor. La 100 de grame de caviar avem 58% din necesarul zilnic de vitamina D. Doar o lingurita de caviar ne ofera 9% din necesarul zilnic de aceasta vitamina.

Alte alimente care contin vitamina D sunt ciupercile, caviarul, produsele lactate, carnatii, ouale si ficatul.

4. Vitamina E Un aport sporit de vitamina E luat indeosebi din alimente. Astfel, 100 g de vitamina E se regasesc in 250 mg ulei de germeni de porumb, 120 mg ulei de soia, 49 gr de ulei de floarea soarelui, 44 grame de seminte de floarea soarelui, 38 grame de ulei de alune, 20 mg de ulei de peste, 19 gr de ulei de porumb, 27 gr grmeni de griu si 11 gr de soia uscata. 

*Niciuna dintre recomandarile nutritionale de mai sus nu inlocuiesc si nu ar trebui sa inlocuiasca tratamentul medicamentos efectuat de personal medical specializat pe aceasta patologie (neurolog, neurochirurg, neurofiziolog, neuroimagist, neuropsiholog, s.a. ). Elementele recomandate sunt de ordin nutritional si ar trebui vizualizate ca si adjutante in tratamentul medicamentos. Orice optiune selectati, va rugam insistent sa o prezentati medicului curant pentru a nu interfera cu tratamentul alopat.

Recomandari motorii (consult partener kinetoterapeut)

Contra tendintei de flexare

Stind in picioare cu spatele la un perete incercati sa atingeti zidul cu calciiele fesele umerii, partea posterioara a craniului.Mentineti pozitia timp de un minut repetind de mai ulte ori zilnic.

In picioare cu fata la perete asezati-va palmele pe zid si deplasati-le progresiv cit mai sus cu putinta.Reveniti incet in pozitia de debut si repetati miscarea de mai multe ori

Pentru pastrarea echilibrului in mers

Plimbati-va lent miscind voluntar bratele, exagerind ridicarea genunchilor numarind pasii cu voce tare.

In timpul mersului incercati sa ocoliti obstacolele depuse in mod regulat pe sol

Pentru ridicarea de pe scaun

Sezind inclinati trunchiul lipiti o gamba de un picior al scaunului si deplasati talpa cealalta in fata. Aplecati-va la 45 de grade, plasati palmele pe marginile laterale ale scaunului si incercati sa va ridicati dintr-o data pastrind capul sus.

Pentru vorbire mimica

Cititi in fiecare zi tare si raspicat citeva pagini sub supravegherea unui membru a familiei care trebuie sa va urmareasca si corecteze.

Faceti cit mai des miscari ale muschiulor faciali zimbiti, incruntati-va, umflati obrajii.

Multumiri speciale pentru consultul medical si informational acordat si publicat:

Spitalul Clinic de Neurologie „Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iași

Institutului de Psihiatrie „Socola” Iasi

Asociatiei Anti-Parkinson Romania din Hunedoara

 

parkinsoncabinet-stamp