Analizele obligatorii:
Hemoleucograma cu formula leucocitară
Ficat: Tgp, tgo, Ggt, Fosfataza, bilirubina directa
Rinichi: egfr și ureea serică (eventual și acidul uric)
Pancreas: amilaza și lipază serică.
Profil lipidic: Hdl, Ldl, Trigliceride (dacă sunt mărite și apolipoproteina a)
Femei: eco mamar (cu posibilă trimitere la mamografie) și testul papanicolau. Adițional Tsh și Ft4. Bărbați psa (marker prostată).
Pt tulburări metabolice: Glicemie matinală, hemoglobină glicozilată și indicele Homa.
Indicat și eco abdominal (md familie) respectiv control cardio full.
Ai nevoie de consiliere nutrițională privată? (analize citire, anamneză medicală și dietetică și abordare cu intervenție nutrițională personalizată?) Mergi pe nutrigo.ro/consiliere-on-line sau scrie un mesaj pe whatsapp-ul meu: 0787 801 939
Printre analizele medicale uzuale, pe care ar trebui să le faci an de an, se numară:
– nivelul glicemiei
– nivelul colesterolului total, dar și al colesterolului „rău“ (LDL)
– viteza de sedimentare a sângelui (VHS)
– nivelul trigliceridelor
– nivelul Calciului, al Sodiului și al Potasiului
– proteina C-reactivă
– nivelul hormonilor tiroidieni
– markerii pentru hepatitele B și C.
Aceste analize medicale trebuie făcute și interpretate împreună cu medicul specialist, însă este bine
ca și tu să ai câteva noțiuni de bază și să știi să citești o analiză medicală.
De aceea, în cele ce urmează, îți voi oferi un mic ajutor pentru citirea unor valori de pe buletinul
de analize medicale.
În rândurile care urmează ne vom referi la analiza sângelui.
Ce ne poate indica analiza medicală a sângelui?
Hemoleucograma sau hemograma constă în analiza elementelor celulare ale sângelui – eritrocite
(hematii, globule roșii), trombocite (plachete) și leucocite (globule albe).
Principalii parametri măsurați la o hemoleucogramă (HLG) sunt:
• numărul de eritrocite (RBC, red blood cells)
• hemoglobina (Hb)
• hematocritul (HCT)
• indicii eritrocitari: VEM – volumul eritrocitar mediu (MCV)
• hemoglobina eritrocitară medie (HEM)
• concentrația medie a hemoglobinei eritrocitare (CHEM)
• lărgimea distribuției eritrocitare (RDW)
• numărul de trombocte (PLT, platelet count)
• volumul trombocitar mediu (MPV)
• numărul de leucocite (WBC, white blood cells)
• formula leucocitară: exprimată sub forma numerică
Globulele roșii (eritrocite) – analiza RBC
Valorile normale ale numărului globulelor roșii din sânge (RBC) variază, la femei, între 4,2 și 5,4
milioane celule/mm cub, iar la bărbați între 4,7 și 6,1 milioane celule/mm cub.
• Un număr mare de celule roșii poate indica presiune mică de oxigen în sânge, deshidratare, boli
congenitale de inimă sau afecțiuni renale.
• Un număr mai mic al acestora arată o anemie, declanșarea unei leucemii sau distrugerea măduvei
osoase.
Procentul de globule rosii sau hematocrite (HCT)
La femei, acest procent se află în plaja 35-45%, iar la bărbați în plaja 40,7-50,3%.
• Valoarea scăzută poate semnala prezența unor anemii sau a unor hemoragii interne.
• O valoare ridicată poate fi semnul unei deshidratări severe sau oxigenarea defectuoasă a sângelui.
Globulele albe (leucocite) – analiza WBC
Valorile normale între care trebuie să se încadreze numărul globulelor albe din sânge, atât la femei,
cât și la bărbați, sunt cuprinse între 4.500-10.000 de celule/mm cub.
• Numărul scăzut de celule albe (WBC) poate indica distrugerea măduvei osoase, boli vasculare.
• Un WBC crescut este un indicator pentru infecții, inflamații, alergii, leucemie.
Numărul de trombocite – analiza PLT
Valorile normale, atât la femei, cât și la bărbați, este între 150.000-400.000 de celule/mm cub.
• O valoare scăzută poate indica fragilitatea vaselor de sânge.
• Valorile crescute semnalează existența unei infecții în organism sau o dereglare a funcției unor
organe interne.
Ca și orice altă analiză medicală de laborator, interpretarea hemogramei trebuie facută doar în
contextul clinic al fiecărei persoane și nu prin “citirea” unei cifre în raport cu valoarea normală.
Ceea ce trebuie să reținem este faptul că o hemoleucogramă poate aduce informații esențiale cu
privire la volemie (stări de deshidratare), pierderea de sânge, anemii carențiale, infecții, alergii, boli
ale măduvei hematogene sau tulburări ale distrugerii celulelor sangvine.
Este o analiză cu costuri mici, însă care oferă destul de multe informații despre starea de sănătate.
1. Depistarea timpurie a afecțiunilor
Analizele medicale pot evidenția modificări subtile în organism, chiar înainte ca simptomele să
devină evidente.
De exemplu:
• O glicemie crescută poate indica prediabet sau diabet.
• Un număr scăzut de hemoglobină poate semnala o anemie care necesită investigații suplimentare.
Detectarea precoce permite inițierea tratamentelor și prevenirea complicațiilor grave.
2. Monitorizarea sănătății generale
Chiar și în lipsa simptomelor, analizele medicale oferă o imagine de ansamblu asupra stării de
sănătate.
Acestea sunt utile pentru:
• Evaluarea funcționării organelor (ficat, rinichi, inimă).
• Monitorizarea unor factori de risc, cum ar fi colesterolul sau tensiunea arterială.
•
3. Prevenția problemelor de sănătate
Analizele regulate te pot ajuta să adopți măsuri preventive.
De exemplu:
• Un profil lipidic ridicat poate determina schimbarea dietei și a stilului de viață pentru a preveni
bolile cardiovasculare.
• Detectarea markerilor inflamatori poate sugera necesitatea unor investigații suplimentare.
4. Evită confuziile și diagnosticele greșite
Fără o interpretare corectă, există riscul de a înțelege greșit rezultatele.
Unele valori pot varia în funcție de vârstă, sex sau context (cum ar fi perioada din zi când au fost
recoltate).
De aceea, este esențial să consulți un medic, care va corela valorile cu istoricul tău medical și
simptomele.
5. Decizii informate pentru tratament
O interpretare corectă a analizelor permite medicului să propună tratamente personalizate. Aceasta
înseamnă că vei primi îngrijire adaptată nevoilor tale specifice, reducând riscul de complicații.
Cum să citești o foaie de analize medicale?
Citirea unei foi de analize medicale poate părea complicată la prima vedere, dar urmând câțiva pași
simpli, poți înțelege mai ușor informațiile prezentate.
Iată ce trebuie să știi:
1. Identifică secțiunile principale
• Datele pacientului: Asigură-te că foaia este a ta, verificând numele, vârsta și sexul, deoarece
intervalele de referință pot varia în funcție de acești factori.
• Indicatorii analizați: Acestea sunt denumirile analizelor efectuate (ex. hemoglobină, TGO,
glicemie).
• Valorile măsurate: Rezultatele obținute pentru fiecare parametru.
• Valorile de referință: Intervalele normale indicate de laborator, specifice metodei utilizate.
2. Compară rezultatele cu valorile de referință
• Valori normale: Rezultatele care se încadrează în intervalul de referință indică, de obicei, absența
problemelor.
• Valori anormale: Rezultatele în afara intervalului pot semnala o problemă, dar trebuie interpretate
de un medic.
3. Înțelege unitățile de măsură
• Analizele pot fi exprimate în unități precum mg/dL, g/L, U/L etc.
• Fii atent la acestea, deoarece unele valori pot părea diferite doar din cauza utilizării unor unități
diferite.
4. Familiarizează-te cu termenii medicali
Exemple:
• Hemoglobina: Nivelurile de oxigen transportate de sânge.
• TGO (AST): Enzimă care reflectă funcția ficatului.
• Glicemie: Cantitatea de zahăr din sânge.
5. Observații suplimentare
• Uneori, laboratorul adaugă observații, cum ar fi „valori ușor crescute” sau „necesită investigații
suplimentare”. Acestea sunt importante și trebuie discutate cu medicul.
6. Nu interpreta pe cont propriu
• Rezultatele analizelor trebuie corelate cu simptomele, istoricul medical și alte investigații.
Cele mai comune analize și ce semnifică
Analizele medicale reprezintă un instrument esențial pentru monitorizarea sănătății și identificarea
timpurie a eventualelor probleme. Fie că este vorba despre hemoleucogramă, glicemie sau markeri
specifici, fiecare analiză oferă informații valoroase despre funcționarea organismului. Înțelegerea
semnificației acestora te poate ajuta să fii mai informat și să colaborezi mai bine cu medicul pentru
menținerea stării de bine.
Iată un ghid interpretare analize medicale:
1.Interpretare analize medicale hemoleucograma completă
Analizează parametrii principali ai sângelui pentru a evalua starea generală de sănătate.
• Ce măsoară: Hemoglobină, hematocrit, leucocite, trombocite etc.
• Semnificație:
– Valori normale: Diferă în funcție de sex și vârstă.
– Valori crescute ale leucocitelor: Sugerează infecții sau inflamații.
– Hemoglobină scăzută: Poate indica anemie.
2. Bilirubina directă
Reflectă sănătatea ficatului și a tractului biliar.
• Ce măsoară: Nivelul bilirubinei direct conjugate în sânge.
• Semnificație:
– Valori normale: Sub 0.3 mg/dL.
– Valori crescute: Pot indica obstrucții biliare, hepatite sau alte probleme hepatice.
3. Raport urinar albumină-creatinină (ACR)
Evaluează funcția renală și detectează precoce afectarea rinichilor.
• Ce măsoară: Raportul dintre albumină și creatinină în urină.
• Semnificație:
-Valori normale: Sub 30 mg/g creatinină.
-Valori crescute: Pot sugera nefropatie diabetică sau hipertensiune.
4. Free PSA (Antigenul specific prostatic liber)
Marker pentru sănătatea prostatei.
• Ce măsoară: Fracțiunea liberă a antigenului specific prostatic.
• Semnificație:
-Valori normale: Depind de vârstă.
-Raport scăzut între Free PSA și PSA total: Poate indica un risc crescut de cancer de prostată.
5. Creatinina urinară
Reflectă funcția renală și rata filtrării glomerulare.
• Ce măsoară: Cantitatea de creatinină eliminată în urină.
• Semnificație:
-Valori normale: Aproximativ 0.5-2 g/zi.
-Valori crescute: Pot apărea în caz de aport proteic crescut.
-Valori scăzute: Sugerează insuficiență renală.
6. TGO (AST – Aspartataminotransferază)
Un marker al funcției hepatice.
• Ce măsoară: Activitatea enzimei AST în sânge.
• Semnificație:
-Valori normale: 5-40 U/L.
-Valori crescute: Pot indica leziuni hepatice (ex. hepatită), afectare musculară sau boli cardiace.
7. Calciu ionic seric
Evaluează forma activă a calciului din sânge.
• Ce măsoară: Calciul liber, care nu este legat de proteine.
• Semnificație:
-Valori normale: 4.6-5.3 mg/dL.
-Valori crescute: Pot indica hiperparatiroidism sau intoxicație cu vitamina D.
-Valori scăzute: Sugerează hipoparatiroidism sau deficit de vitamina D.
8. Virusul Hepatitei B – Anticorpi Anti-HBs
Indică imunitatea împotriva virusului hepatitei B.
• Ce măsoară: Nivelul anticorpilor dezvoltați împotriva virusului.
• Semnificație:
– Prezența anticorpilor (>10 mIU/mL): Indică protecție fie prin vaccinare, fie prin infecție anterioară
vindecată.
– Absența anticorpilor: Sugerează susceptibilitate la infecție.
9. Calciu seric total
Evaluează nivelul total de calciu din sânge.
• Ce măsoară: Calciul legat de proteine și calciul liber.
• Semnificație:
– Valori normale: 8.5-10.2 mg/dL.
– Valori crescute: Pot semnala hipercalcemie, boli osoase sau hiperparatiroidism.
– Valori scăzute: Asociate cu hipocalcemie, deficit de vitamina D sau hipoparatiroidism.
10. Sumar de urină (biochimie și sediment)
Oferă o imagine completă asupra sănătății tractului urinar.
• Ce măsoară: Parametri biochimici (glucoză, proteine) și aspectul microscopic al sedimentului.
• Semnificație:
– Prezența leucocitelor sau nitriților sugerează infecții urinare.
– Proteinuria poate indica afectare renală.
11. Albumina urinară
Marker pentru afectarea renală precoce.
• Ce măsoară: Cantitatea de albumină din urină.
• Semnificație:
– Valori normale: Sub 30 mg/24h.
– Valori crescute: Pot indica nefropatie diabetică sau hipertensiune arterială.
12. Free T4 (Tiroxina liberă)
Evaluează funcția tiroidiană.
• Ce măsoară: Nivelul de tiroxină liberă din sânge.
• Semnificație:
-Valori normale: 0.8-1.8 ng/dL.
-Valori crescute: Pot indica hipertiroidism.
-Valori scăzute: Sugerează hipotiroidism
Greșeli frecvente în interpretarea analizelor medicale
Interpretarea analizelor medicale (citirea analizelor medicale) poate părea simplă la prima vedere,
dar acest proces necesită atenție și luarea în considerare a multor factori.
Mulți oameni încearcă să interpreteze analizele pe cont propriu, bazându-se pe intervalele de
referință sau pe informații de pe internet. Această abordare poate duce la concluzii greșite, deoarece
analizele trebuie interpretate în contextul simptomelor și al istoricului medical. Consultarea unui
specialist este esențială pentru a evita astfel de erori.
• Ignorarea variațiilor normale
Nu toate valorile în afara intervalului de referință indică o problemă. Aceste variații pot fi
influențate de stres, momentul recoltării (de exemplu, glicemia poate varia în funcție de oră) sau
hidratarea. De aceea, este important să nu te alarmezi inutil în cazul unor deviații minore.
• Compararea analizelor cu ale altor persoane
Fiecare individ are parametri unici, influențați de vârstă, sex, stil de viață și afecțiuni preexistente.
Compararea propriilor analize cu cele ale altor persoane poate duce la concluzii greșite. Analizele
sunt personalizate și trebuie interpretate individual.
• Neînțelegerea rolului intervalelor de referință
Intervalele de referință pot varia în funcție de laborator și de metodele utilizate. Mulți oameni
ignoră acest aspect și compară rezultatele cu intervale standard generalizate. Este esențial să
folosești intervalele oferite de laboratorul unde s-au efectuat analizele.
• Neglijarea contextului clinic
Analizele medicale sunt doar o parte a tabloului de diagnostic. Fără corelarea acestora cu
simptomele și istoricul medical, interpretarea poate fi incompletă. Medicul este cel care poate
adăuga contextul necesar pentru o evaluare corectă.
• Panica în cazul abaterilor minore
Abaterile mici de la normal nu indică întotdeauna o problemă serioasă.
De exemplu, o glicemie de 101 mg/dL este doar puțin peste limita normală și nu reprezintă
neapărat diabet. Este important să nu intri în panică înainte de a primi explicațiile medicului.
•Omiterea factorilor care influențează rezultatele
Dieta, medicamentele, nivelul de hidratare sau activitatea fizică pot influența rezultatele analizelor.
Ignorarea acestor factori poate duce la interpretări greșite. Informează medicul despre toate
aspectele relevante înainte de recoltare.
•Neglijarea reevaluării
O singură analiză nu oferă întotdeauna o imagine completă. Monitorizarea unor valori în timp poate
evidenția tendințe importante, cum ar fi progresia unei afecțiuni. Este important să respecți
recomandările medicului privind repetarea analizelor, atunci când este necesar.
Sfaturi practice pentru o interpretare mai ușoară
Înțelegerea rezultatelor analizelor medicale poate fi mai simplă dacă urmezi câteva sfaturi practice.
Acestea te pot ajuta să fii mai bine pregătit pentru interpretare și să colaborezi eficient cu medicul
tău.
1. Informează-te despre valorile de referință
• Ce trebuie să știi: Intervalele de referință diferă între laboratoare, în funcție de metodele și
echipamentele folosite.
• Ce să faci: Consultă valorile normale specificate pe foaia ta de analize. Nu te baza pe informații
generale găsite online.
2. Cunoaște-ți istoricul medical
• Ce trebuie să știi: Rezultatele analizelor trebuie interpretate în contextul stării tale generale de
sănătate, simptomelor și istoricului medical.
• Ce să faci: Păstrează o copie a analizelor anterioare pentru a urmări tendințele și a observa
eventuale modificări în timp.
3. Fii atent la pregătirea înainte de analize
• Ce trebuie să știi: Modul în care te pregătești pentru analize poate afecta rezultatele.
• Ce să faci:
– Recoltează sânge pe stomacul gol, dacă este indicat (ex. pentru glicemie, colesterol).
– Evită alcoolul și mesele grele cu 24 de ore înainte.
– Informează medicul despre medicamentele și suplimentele pe care le iei.
4. Folosește aplicații sau platforme medicale pentru a înțelege termenii
• Ce trebuie să știi: Mulți termeni medicali pot părea complicați.
• Ce să faci: Apelează la aplicații sau site-uri medicale de încredere care oferă explicații clare pentru
fiecare parametru din analizele tale.
5. Nu te alarma înainte de a consulta medicul
• Ce trebuie să știi: Valorile în afara intervalului normal nu înseamnă întotdeauna că există o
problemă gravă.
• Ce să faci: Așteaptă interpretarea unui specialist care să coreleze rezultatele cu alte informații
medicale.
6. Ia notițe în timpul consultației
• Ce trebuie să știi: Înțelegerea completă a analizelor necesită uneori explicații detaliate din partea
medicului.
• Ce să faci: Notează explicațiile oferite de medic și întreabă despre valorile pe care nu le înțelegi
sau despre recomandările suplimentare.
7. Întreabă despre contextul analizelor tale
• Ce trebuie să știi: Rezultatele pot fi influențate de vârstă, sex, greutate sau alte condiții particulare.
• Ce să faci: Discută cu medicul despre cum aceste variabile pot afecta rezultatele tale.
8. Păstrează o evidență regulată a analizelor
• Ce trebuie să știi: Monitorizarea rezultatelor în timp poate evidenția tendințe sau schimbări
semnificative.
• Ce să faci: Creează un dosar (fizic sau digital) pentru a arhiva toate rezultatele tale de-a lungul
timpului.
9. Nu ignora sfaturile medicului despre analize suplimentare
• Ce trebuie să știi: Uneori, este necesar să faci investigații suplimentare pentru a confirma sau
infirma un diagnostic.
• Ce să faci: Urmează recomandările medicului pentru teste adiționale și programează-te din timp.
10. Fii deschis la întrebări și clarificări
• Ce trebuie să știi: Nu există întrebări greșite atunci când vine vorba despre sănătatea ta.
• Ce să faci: Nu ezita să întrebi medicul despre orice aspect al rezultatelor tale care ți se pare neclar
Rămâneți înțelepți în alegerile alimentare și educați medical și nutritional! Lăsați voodoo, păreristica și conspiraționismul! Aveți o singură viață… și familia vă va duce dorul! Prevenția rămâne cea mai eficientă formă de longevitate și calitate a vieții!
#obezitateaucide #ionutignat #nutrigo #nutritionist #educatienutritionala
