Cartofi la dietă? Sigur că da, nu văd de ce nu…
 
Măi Nutrie dragă, ești cu capul? Iar ai băut shake-uri d-alea cu grade? Neah dragii mei cititori… tot pe știință ne bazăm…
 
După cum se știe bine, din cei mai cunoscuți carbi anti-dietă sunt cartofii, pastele și orezul. Ei dragii Nutriei, mințile luminate din această știință s-au adunat frumușel și au zis – DAAA ce-ar fi să testăm noi toată povestea asta. Așa că zis și făcut! (referința 1).
 
Și surpriză surpriză – Cartoful nu este chiar așa de rău dintre cele 3, ba chiar mai bine de atât – reprezintă componenta de carbohidrat cea mai nutritivă DAR și cea mai sățioasă!
 
Evident și inerent, când spun asta – nu înseamnă nici pe departe că ar trebui să rupem în colți saci întregi de cartofi de acum înainte și să ne cățărâm pe cântar în fiecare dimineață așteptând rezultatele. Consumul de cartofi la dietă trebuie încadrat evident într-un tablou dietetic hipocaloric, cu proteina cât mai sus (adică vestita interdicție de carne cu cartofi combinată, dar și cu fibre și micro-elemente nutritive). Ceea ce spun este doar că al nostru cartof nu ar trebui să fie atât de sacrilegiat dietetic dpdv știițific.
 
Ba chiar mai mult de atât – referința nr 2 prezentată mai jos ne demonstrează că al nostru cartof, păpat singurel la masă – are unul dintre cele mai pronunțate efecte de sațietate dintre toate legumele.
 
De altfel cartoful este crucificat dpdv dietetic datorită indicelului glicemic crescut… dar realitatea este că, în procesul de slăbire clasic (care nu are parte din tabloul clinic complicații gen insulino-rezistență sau diabet), IG-ul devine mai puțin relevant, CEL MAI IMPORTANT lucru fiind valoarea calorică a alimentelor și regimul hipocaloric (deci nivelul de sațietate dat de fiecare carbohidrat ingerat). (ref 3).
 
O parte și mai faină de studiu este cea realizată pe cei mici… a căror alterare a homonilor sațietate foame este aproape nulă. Mai precis, ei simt cel mai bine când le este foame și nu identifică foamea cu mâncatul emoțional sau … stresul. În cadrul studiului clinic făcut pe cei mici s-a demonstrat că toți ștrumfii cartofari au mâncat cel mai puține calorii… versus cei care au folosit alte tipuri de legume-carbohidrat!
 
Q.E.D. – sau quod erat demonstratum – dar să ne adunăm cu gândul dragi cititori! Articolul prezent nu reprezintă o undă verde la haleală de calorii cartofoase (gen cartoful prăjit are de jde ori mai multe calorii decât cel fiert sau copt prin adaosul profilului lipidic din prăjeală, să nu mai vb de colesteolul cât capra de nu mai desfunzi arterele nici cu Mr Musculo). Prezentul articol înseamnă doar că, într-un tablou dietetic hipocaloric, decent studiat și echilibrat – putem adăuga și câte un cartof care să ne susțină aportul de carbohidrați!
 
Hai să dăm cu share-ul dragi cititori să putem cartofi ceva mai liniștiți de amu înainte… așa cum face românul! Cumpătat… (pun intended)
 
Referințe
1. Zhang, Zhuoshi, et al. „Subjective Satiety Following Meals Incorporating Rice, Pasta and Potato.” Nutrients, MDPI, 12 Nov. 2018.
 
2. E;, Holt SH; Miller JC;Petocz P;Farmakalidis. „A Satiety Index of Common Foods.” European Journal of Clinical Nutrition, U.S. National Library of Medicine.
 
3. J;, Geliebter A; Lee MI;Abdillahi M;Jones. „Satiety Following Intake of Potatoes and Other Carbohydrate Test Meals.” Annals of Nutrition & Metabolism, U.S. National Library of Medicine.
 
4. Akilen R; Deljoomanesh N;Hunschede S;Smith CE;Arshad MU;Kubant R;Anderson GH; „The Effects of Potatoes and Other Carbohydrate Side Dishes Consumed with Meat on Food Intake, Glycemia and Satiety Response in Children.” Nutrition & Diabetes, U.S. National Library of Medicine.