Anorexia nervoasă este un sindrom caracterizat prin trei criterii esenţiale:
-Primul este autoinducerea infometării pană la un grad semnificativ – un comportament.
-Al doilea este menţinerea unei cure de slăbire necruţătoare şi/sau teama morbidă de ingrăşare – o psihopatologie. Psihopatologia esenţială pare să fie strans legată de convingerile exagerate, in special in privinţa siluetei.
-Al treilea criteriu este prezenta unor semne si simptome medicale provocate de infometare – simptomatologie fiziopatologica. In trecut, amenoreea de cel putin trei luni consecutive era obligatorie. Alte conceptii pun accentul mai degraba, pe prezenta unor simptome medicale generale secundare infometarii decat pe anomaliile hormonilor de reproducere.
Anorexia mentala este adesea, dar nu intotdeauna, asociata cu perturbari ale imaginii corporale (dismorfofobie corporala). In toate subtipurile şi subsindroamele de anorexie nervoasă scăderea in greutate este privită ca o sursă vitală, uneori unica sursă, a stimei de sine, devenind istovitoare şi consumatoare de timp.
Exista doua tipuri de anorexie mentala, care prezinta multe caracteristici comune, existand frecvent posibilitatea de a trece dintr-una in alta:
•tipul restrictiv – forma clasică de anorexie nervoasă
•tipul cu mancatul compulsiv/purgare
In forma clasică de anorexie nervoasă, prezentă in aproximativ 50% din cazuri, ingestia alimentară
este foarte restricţionată (frecvent cu un consum de mai puţin de 300 – 500 calorii pe zi şi nici un
gram de grăsime) şi pacientul poate face compulsiv exerciţii fizice epuizante.
In al doilea subtip, cu mancat compulsiv/purgare (bulimie), pacienţii alternează perioade de urmarea unor diete riguroase cu episoade de mancat compulsiv şi/sau folosirea intermitentă a purgativelor.
Aprecierea mancatului compulsiv poate fi făcută subiectiv: categoric bolnavii mananca mai mult decat işi doresc ei. Purgativele, ca şi vărsăturile autoinduse, reprezintă o formă secundară de compensare a caloriilor nedorite, la fel ca şi abuzul de laxative, mai puţin frecvent, de diuretice şi ocazional, de emetice. Cateodată, purgativele se utilizează chiar dacă ingestia alimentară a fost săracă in calorii.
Frica obsesiva de ingrasare
Definitia tulburarilor de alimentatie include conceptul de exagerare a convingerilor. Convingerile exagerate sunt definite ca niste convingeri ce depasesc normele culturale si ajung sa domine gandirea, emotiile si comportamentul individului. Comportamentele extreme, rezultate din acestea, sunt riscante si amenintatoare de viata.
Aceste convingeri nu sunt fixate sau false, cum sunt cele delirante, si nici egodistonice, cum sunt cele din tulburarea obsesiv – compulsiva (OCD). Gandurile despre scaderea in greutate sunt comune si cultural admise in societatea occidentala, dar cele din tulburarile de comportament alimentar reprezinta o categorie psihopatologica de sine statatoare. Intelegerea naturii acestor convingeri este utila pentru tratarea tulburarilor de comportament alimentar intr-o maniera adecvata.
Anorexia nervoasa este o tulburare de alimentatie tot mai frecvent intalnita la tinerele fete dornice sa se afirme si sa se impuna prin imagine, intr-o societate ce promoveaza ca ideal al frumusetii feminine silueta – un corp fara acele forme rubensiene atat de apreciate cu un timp in urma.
Tulburarile de comportament alimentar au fost prezente, fara indoiala, in diferite forme, de-a lungul a mii de ani, dar prevalenta lor a crescut considerabil din 1950. In zilele noastre au devenit niste sindroame clinice obisnuite. Aceste tulburari au rate ale morbiditatii dintre cele mai mari – peste 19% la cei care au necesitat spitalizare initial, la 20 de ani de la debut.
Intre tulburarile de comportament alimentar de natura psihologica, anorexia mentala ocupa un locdin ce in ce mai important. Se considera ca ea deriva in principal din supra-aprecierea dorintei de pierdere in greutate, ducand la afectarea functiilor somatice, psihologice si sociale. Aceasta tulburare este determinata de strategii de adaptare disfunctionale – emotionale, cognitive si comportamentale, dezvoltand perturbari ale dispozitiei, conflicte interpersonale si intrapsihice.
A fi slab a devenit o dictatura a modei din cauza careia sufera din ce in ce mai multe fete tinere – numararea permanenta a caloriilor si retinerea de a manca , de care acestea se cramponeaza, inlocuiesc bucuria de a bea si a manca. Subtirimea este echivalenta cu frumusetea si feminitatea in conceptia acestor fete. Mai mult, tehnologia ofera femeilor multe cai de a obtine “corpul perfect”.
Anorexia mentala este in momentul de fata o problema ce preocupa nu numai lumea medicala , ci intreaga societate civila, recunoscandu-i-se deznodamantul fatal in cazul netratarii ei.
Nu putine sunt cazurile in care adolescentele cu anorexie nervoasa ajung intr-un serviciu medical intr-o stare aproape casectica (slabire extrema), cu lipotimii (lesinuri), tulburari de memorare si concentrare, hipotensiune, tulburari de ritm cardiac, tulburari circulatorii la nivelul extremitatilor (maini si picioare reci, cianotice), tulburari trofice ale pielii cu descuamari, sau chiar si escare (leziuni de necroza).
Cum se poate ajunge intr-o astfel de situatie?
In Romania o tulburare ce apartine domeniului psihiatric (anorexia nervoasa este o afectiune psihiatrica cu implicatii psihologice, medicale, endocrinologice, sociale) mai este considerata inca “tabu” – o problema secreta si ascunsa care daca s-ar afla ar prejudicia probabil prestigiul familiei, sau parintii se simt confuzi, inadecvati si vinovati in fata tulburarii de comportament alimentar a
copilului lor. Sunt indusi in eroare de multiplele mituri si prejudecati privind tulburarile de comportament alimentar, dieta si nutritie, nevoile adolescentilor, procesul terapeutic. Le este teama ca vor pierde dragostea copilului sau ca ar putea inrautati lucrurile daca pun in discutie probleme incomode (Natenshon, 2003).
Se poate intampla ca familia sa tolereze si chiar sa incurajeze uneori dietele de slabire ale adolescentilor, nesupravegheate de un nutritionist, care pe fondul unor vulnerabilitati psihice sa scape de sub control, ducand in final la anorexia nervoasa. Intrucat amenoreea secundara (lipsa menstruatiei) face parte din tabloul clinic al bolii (alaturi de slabirea marcata in greutate – 15% din greutatea corporala, frica de ingrasare, distorsiunea imaginii corporale – se vede foarte grasa si atunci cand este foarte slaba, reducerea cantitativa a alimentelor si selectarea celor cu indice caloric scazut) parintii se prezinta cu adolescenta la ginecolog sau/si endocrinolog. Acestia au competenta de a recunoaste afectiunea si datoria de a-l orienta catre un neuropsihiatru, pedo-psihiatru.
In functie de cat de repede se intervine medicamentos si psihoterapeutic se poate obtine o evolutie clinica buna cu revenire la normal. In caz contrar se ajunge la stari de emaciere cu afectare multiorganica, cu spitalizari prelungite, repetate si afectarea integrarii familiale, scolare si sociale. In Romania, din pacate nu avem servicii specializate strict pe domeniul tulburarilor de alimentatie, dar serviciul de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului – Spital Prof.Dr. Al.Obregia, prin buna colaborare cu psihologi, endocrinologi , nutritionisti, acorda asistentamedicala necesara tratarii anorexiei si bulimiei nervoase.
Caracteristicile de personalitate a adolescentelor anorexice
Personalitatea, o variabila mostenita, joaca un rol major in probabilitatea dezvoltarii oricarui subtip de tulburare de alimentatie. Tipul restrictiv de anorexie nervoasa, in contrast cu bulimia, necesita inzestrare genetica pentru perseverenta, sensibilitate, perfectionism si o impulsivitate redusa privind alimentatia, cu mentinerea unor stari de infometare imposibile pentru multi oameni. Stilul de personalitate impulsiv si extravertit creste probabilitatea ingestiei necontrolate de alimente.
Dupa cum sublineaza Garner, anorexicele au dificultati in stabilirea relatiilor sociale. In general ele se simt inferioare celorlalti, incapabile, insignifiante si sunt excesiv de sensibile la influenta celorlalti. Au astfel dificultati de a se intergra intr-un grup de perechi si se simt incapabile sa se detaseze de influenta parintilor pentru a infrunta noile realitati ale perioadei de adolescenta. Mai mult, dupa cum arata Helen Bruch, R. Pauze si D. Lacharite, ele adesea se izoleaza in cursul anului ce precede debutul maladiei. In acest context slabirea, prin interesul pe care il suscita, reprezinta un posibil atu din punct de vedere al insertiei sociale. Diferiti factori psihologici se asociaza in egala masura in aparitia conduitei anorexice si creeaza o imagine destul de precisa in pofida diversitatii cazurilor.
Factorii identificati de cercetatori in domeniu sunt urmatorii:
•Anorexia este o manevra adaptativa la fetele ce au o frica intensa de schimbari biologice asociate
maturizarii.
•Frica de ingrasare se traduce prin frica de a infrunta cerintele legate de adolescenta si schimbarile
biologice. Traind cu slaba stima de sine, anorexicele se percep ca incompetente in performantele
personale si sociale. Pierderea in greutate are rolul de a elimina aceste indoieli. Absenta
independentei este atribuita lipsei de incredere in propriile lor experinte, unei dependente foarte
puternice de familie si a unei frici de schimbarile bilogice. Frica pe care o au de a nu face fata
evenimentelor nonpredictibile le conduce spre un control rigid asupra mediului lor inconjurator si
de a avea o gandire obsesionala si superstitioasa.
•Agresiunile sexuale trecute sau prezente sau un incest pot uneori fi puse in evidenta. Anorexia va fi
atunci afisata ca un mod de purificare si o tentativa de a evita alte contacte sexuale nedorite.
•Ca aspect general anorexicele prezinta un deficit de achizitie a bazei necesare dezvoltare a unei
sentiment de competenta si autonomie. Cautarea de a slabi constitue o modalitate de satisfacere a
nevoilor de securitate si de putere si o aparare impotriva insecuritatii, incapacitatii si impunerii. In
aceasta ordine de idei Mara Selvini considera ca rejectarea alimentelor este o cheie magica catre un
plus de putere si o cautare de libertate, frumusete, inteligenta si moralitate. Putem considera
pierderea greutatii ca un semn al victoriei asupra corpului si asupra anturajului. Fericirea si placerea
de putere realizeaza o anume reusita si atentia ce li se poarta sunt doua elemente care faciliteaza
urmarirea regimului de slabit. Si astfel maladia progreseaza, anorexica este convinsa ca slabitul o
face superioara, extraordinara si demna de interes.
Caracteristicile familiilor adolescentelor anorexice
Un studiu facut de Salvador Minuchin si colaboratorii sai a permis intentificarea a patru
caracteristici ale famililor adolescentelor anorexice:
•confuzia,
•hiperprotectia,
•rigiditatea modelelor relationare
•evitarea conflictelor.
Pentru Minuchin confuzia face referire la o forma extrema de apropiere si de intensitate in interactiunile familiare. Frontierele dintre subsistemele – parental, fraternal, intergenerational – sunt prost definite. Usor de traversat, ele lasa sa se creeze o confuzie a functiilor si rolurilor familiei. Mai mult, autonomia si diferentierea individuala a membrilor familiei sunt reduse. Se manifesta o hiperprotectie reciproca si fiecare dintre membri familiei este foarte concentrat de a fi bine unuia sau altuia. Toti sunt hipersensibili la semnele de suferinta si la indicatori de tensiune si conflict.
Hiperprotectori, parintii intarzie dezvoltarea autonomiei copiiilor lor. Rigiditatea modelelor relationare ale cuplului va merge cu o rezistenta extrema la schimbari. Aceste familii au o mare dificultate de a se confrunta cu stresul provenit din interior sau exterior. Primejdia conflictelor este contracarata prin mecanisme de evitare ce vizeaza ascunderea dezacordului dintre membri, acesta ramanand latent si inchis, niciodata exploziv.
Psihopatologia anorexiei mentale
Literatura de specialitate a descris cu pasiune statusul mental in anorexia nervosa. Faptul se datoreaza unei fenomenologii unice: pe de o parte, efectele somatice secundare infometarii asociate unei energii paradoxale, pe care anorectica o prezinta mult timp dupa scaderea ponderala masiva si, pe de alta parte, obstinatia fascinanta si comportamentul manipulativ specific.
Crisp (1980) ofera o analiza interesanta a psihopatologiei anorexiei nervosa. El considera ca inaintea debutului maladiei, anorectica face experienta unor perioade marcate de sentimentul pierderii controlului, in sensul incapacitatii de a influenta modificarile fiziologice specifice pubertatii. Mai tarziu, pierderea controlului cuprinde arii mai subtile, dimensiunile psihologice si sociale ale maturizarii. In contextul maturizarii, anorectica nu gaseste solutii personale si sociale pentru problemele ei. Din acest motiv, in planul identitatii corporale, ea incearca refuzul de a deveni adulta.
Intensificarea dietei, cu efectul ei rapid asupra capacitatii reproductive (amenoreea), este intarita in mod circular pana la punctul in care regresia biologica este completa, de obicei la aproximativ 40 de kg. In acest moment, anorectica se simte salvata din punct de vedere al experientei psihice, dar, in acelasi timp, este instabila din punct de vedere biologic. In timp, apar consecintele somatice ale emacierii. Sfidarea adusa trupului este profunda. In mod natural, corpul are nevoie sa creasca si sa se reproduca, dar corpul anorecticei apare starvat si sufocat. Impulsul de a manca este la fel de puternic ca si la inceputul pubertatii, dar el este ignorat si, prin aceasta, controlat. Anorectica se comporta ca si cum nu i-ar fi foame, majoritatea pacientelor remise marturisesc insa foamea din timpul perioadei acute. Consecintele starvarii vor intari controlul alimentar: reducerea dimensiunilor stomacului va duce la o scadere a apetitului si starvarea insasi va conditiona izolarea sociala. Prin izolare, anorectica pierde coordonatele realitatii. Ea traieste intr-o lume a ei, in care foamea capata alte valente decat cele curente. In timp, atunci cand foamea devine de nesuportat, apar episoadele bulimice.
In cadrul anorexiei nervosa, episoadele bulimice sunt la inceput ocazionale, primele semne ale pierderii controlului. In timp, placerea de a manca va mentine nevoia de alimentare si, pe de alta parte, aceasta placere va intari panica privind posibila crestere ponderala. Senzatia de saturatie este atinsa rareori. De obicei, prevaleaza sentimentele de ineficienta si un imens gol sufletesc. In acest context apar vomismentele autoinduse care, alaturi de starvare, constituie simptomul cu cel mai inalt risc somatic: prin hipokalemie pacienta risca un stop cardiac. In abordarea terapeutica, descrierea riscurilor somatice are impact asupra unui numar foarte mic de paciente. Urmarirea obsesiva a pierderii ponderale constituie unul dintre aspectele cele mai critice, destructiv pentru pacienta ca si pentru relatia terapeutica. La cel mai mic castig ponderal, panica va creste si pacienta va avea grija sa “dea jos” ceea ce a depus. Aici vor interveni masiv manipularile asupra terapeutului. Anorectica nu poate renunta atat de usor la ceea ce apartine de acum identitatii ei: greutatea corporala redusa si controlul asupra comportamentului alimentar. Primul aspect clinic este imensa capacitate de disimulare a sentimentelor si contradictiilor pe care le traieste anorectica.
La prima vedere pare a fi o tulburare de adaptare, in care ea neaga ca ar fi afectata de ceea ce i se intampla. Psihologic, anorectica a gasit o cale de rezolvare a problemelor, este deci multumita, pare sa se simta bine cu ea insasi. Anorexia nervosa este deci o tulburare ego-sintonica si de aceea una dintre cele mai dificile in abordarea terapeutica. In anorexia nervosa exista o anxietate specifica, de tip fobic, chiar daca ea nu este intotdeauna evidenta. Ea priveste posibilul castig ponderal, inducand tensiune psihica la orice amenintare de a pierde controlul asupra comportamentului alimentar. De aceea, anorectiva evita situatiile de risc, locurile de tentatie precum intrunirile familiale, restaurantele s.a. Pentru a evita anxietatea, pacienta isi va respecta cu grija restrictiile sociale.
Anxietatea legata de greutate poate fi greu de evidentiat, deoarece ea este negata fata de sine, ca si fata de altii, in masura in care intreaga problematica este negata. Aceasta negare a bolii, illness denial, este un fenomen specific anorexiei nervosa si are darul de a deruta numerosi clinicieni.
Depresia si dezgustul fata de ea insasi apar odata cu cresterea ponderala, atunci cand mecanismele nu mai functioneaza in mod adecvat si anorectica incepe sa dezvolte in mod repetat episoade bulimice. Ele sunt traite dramatic, ea simtindu-se dupa aceea grasa, imbuibata, nervoasa, iritata. De obicei, asemenea episoade sunt urmate de vomismente, abuzul de laxative si/sau diuretice si de retractie sociala si eventual somn. Starea de disconfort psihic se va atenua odata cu trecerea orelor, cand, odata cu revenirea controlului alimentar (“imi este foame, dar nu mananc”), anorectica isi castiga increderea de sine. Intreaga viata se roteste ametitor in jurul ideatiei cu privire la alimente.
Aceasta preocupare este constanta si exista maniere diferite de a se confrunta cu ea. Una dintre cele mai fascinante este actiunea diversionista de a-i hrani pe cei din jur, parinti, dar mai ales surori mai mici sau bunici. Pacienta isi va dedica ore pentru a pregati mancarea si a organiza mese frumoase.
Paradoxal, mamele le vor lauda pentru cat sunt de bune gospodine. In cealalta extrema comportamentala apare ignorarea alimentelor, manevra care reuseste exceptional prin concentrarea pe activitatea intelectuala. Toate anorecticele sunt eleve foarte bune, harnice, constiincioase, dedicate activitatii scolare si dramatizand la extrema orice nota sub 10. In viata cotidiana pot exista orele de meditatii, ceva mai reduse in frecventa, deoarece ea are ambitia de a demonstra ca este cea mai buna la scoala. In schimb, dupa cum era si de asteptat, nu exista alte preocupari, activitati extracurriculare, fundamentale pentru dezvoltarea personalitatii.
Una din trasaturile fascinante este plinul de energie, hiperactivitatea la pacientele emaciate. Ea constituie substratul existentei anorecticului, care incearca sa-si demonstreze si sa ne demonstreze ca este perfect sanatos. Pe de alta parte, hiperactivitatea constituie un refugiu din fata alimentelor: “sunt prea ocupata pentru a avea timp sa mananc” si, atunci cand se alimenteaza, pacienta o face extrem de incet.
Comportamentul social este marcat de problematica subiacenta. Anorexia nervosa este o maniera de a evita maturizarea, deci relatiile interpersonale vor fi simple, prezentand mereu aceleasi dimensiuni emotionale: ostilitate si furie fata de cei care incearca sa intervina in comportamentul alimentar; comportament histrionic, de manipulare si atitudini tiranice. De fapt, pacienta este incapabila de a mai construi si altceva decat apararea fata de alimente. Toata energia este concentrata pe tentativa de a-si controla comportamentul alimentar. Ostilitatea disperata si manipularea celorlalti, asociate acelei candori specifice anorecticului a atras dupa sine eticheta de “isterie”, dar ceea ce are ea in comun cu istericul este faptul ca nu are unde sa se retraga (Crisp, 1983). De aici si nevoia disperata de a controla mediul pentru ca cei din jur sa nu intervina in mentinerea comportamentului alimentar.
Astfel, ingestia alimentara este controlata printr-un ritual al alimentarii. Ritualul poate include numararea caloriilor, controlarea portiilor, stilul de a manca si pattern-urile de activitati, precum exercitiile fizice, tot acel cortegiu care interfereaza cu activitatile sociale curente in cadrul unei familii.
CONSILIERE personalizată direct cu Nutria NutriGo la un click distanță – http://www.nutrigo.ro/consiliere-on-line/
ACCES PREMIUM NutriGo – https://www.nutrigo.ro/premium/ (învață să fii propriul tău nutriționist și Nutria îți pune la dispoziție TOATE uneltele informaționale de care ai nevoie:
-calcule calorice, distribuția de macro-nutrienți specifică ție pe mese și zile, rețete delicioase gata calculate, planuri alimentare și de mișcare fizică! + Acces la Grupul secret al Nutriei dedicat și exclusiv numai pentru clienții premium NutriGo.
www.facebook.com/nutrigo.ro/ – Postările nutri-științifice ale Nutriei (like și urmărește pe facebook)
http://www.nutrigo.ro/ TOATE articolele și rețetele
Nutriei https://www.instagram.com/nutrigo.ionut.ignat/ Insta-Nutria
https://www.youtube.com/c/FunandfoodRo/ Vlogurile Youtube ale Nutriei.
