Cardiomiopatiile reprezinta un complex de afecţiuni a muschiului cardiac cu o istorie îndelungată, inca din 1850 cand a fost prima data descrisă ca fiind o miocardica cronica.
In 1900 a fost introdus termenul de boala miocardica primara, iar in 1957 s-a folosit pentru prima data termenul de cardiomiopatie. Prima definitie a cardiomiopatiilor datează din 1980 si au fost descrise ca afectare miocardica de origine necunoscuta.
Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), in 1995, defineste cardiomiopatia ca boala miocardica asociata cu disfuncţie cardiaca si include noi categorii precum cardiomiopatia restrictiva primara si distrofia aritmogema de VD.
In ultimii ani datorită geneticii, biologiei moleculare si a imagisticii medicale a identificat noi entităţi prin înţelegerea mecanismelor.
Cea mai noua abordare a cardiomiopatiile le defineste ca un grup heterogen de boli ale miocardului care asociaza disfuncţie mecanica si /sau electrică si se pot însoţi de hipertrofie sau dilataţie, cea mai frecventa cauza fiind cea genetica.
Cardiomiopatiile pot afecta primar cordul sau pot fi manifestarea altor afecţiuni sistemice, in ambele situaţii evoluţia este in general către insuficienta cariaca sau moarte cardiovasculară subita, având ca element comun alterarea importanta a performantei cardiace.
Ghidurile AHA 2007 si ESC 2008 clasifica cardiomiopatiile ca fiind primare – care pot fi genetice sau mixte, sau dobândite, secundare altor afecţiuni (metabolice, nutriţionale, endocrine). Afecţiunile sistemice implicate in afectarea miocardica: boli de colagen, neoplazii, afecţiuni neurologice, neuromusculare, toxice, medicamentoase, biologice, sau datorate afecţiunilor fizice.
Cardiomiopatiile se împart in:
1. cardiomiopatie hipertrofică obstructiva si nonobstrcutiva.
2. Cardiomiopatia restrictiva
3. Cardiomiopatia dilatativa.
1. Cardiomiopatia hipertrofică este afecţiunea miocardului de cauza necunoscuta ( genetica cel mai frecvent) ce se caracterizează prin creşterea in grosime a miocardului ventricular si dezorganizarea importantă a arhitecturii miocardului (muşchiului inimii).
Hipertrofia poate fi simetrică – distribuia uniform in toata grosimea miocardului, afectând insa predominant septul interventricular si cauzează obstrucţie in calea de golire a ventricului stang, realizând cardiomiopatie hipertrofica obstructiva. Simptomatologia variază de la lipsa lor la fenomene de insuficienta cardiaca de intensitati diferite cu dispnee, insotite sau nu de angina, ameţeli, sincopă, palpitaţii, fatigabilitate.
Clinic se ridica suspiciunea de cardiomiopatie in prezenta suflului sistolic si modificărilor EKG.
Diagnosticul pozitiv se pune pe baza imagistica, prin ecografie cardiaca ce determina gradul ingrosarii muşchiului cardiac si gradul obstrucţiei la nivelul ventriculului stang.
Alte investigaţii necesare pentru CMH:
• monitorizarea Holter ECG/24h
• ecocardiografia de stres
• ecocardiografia transesofagiana
• RMN cardiac (este esenţial inlcusiv pentru un management chirurgical al pacienţilor), cu o testare anterioară a arterelor coronare, prin examen angioCT sau coronarografie
• testarea genetica.
La aceşti pacienţi este foarte importantă examinarea membrilor familiei ( părinţi/ fraţi/ copii) avand in vedere transmiterea predominant genetica.
Evoluţia este imprevizibila, mortalitatea fiind de 3-4% prin tulburări de ritm maligne.
Tratamentul se adresează pacienţilor simptomatici, este medicamentos si chirurgical (invaziv).
Tratamentul medicamentos vizeaza scăderea lucrului mecanic al inimii (terapia cu betablocante si tratamentul antihipertensiv) si tratamentul de prevenţie cardiovasculara cu statina + ASA + tratamentul HTA.
Tratamentul chirurgical presupune miomectomie septala extinsa, reprezentând rezecţia musculară existinsa a septului bazal pentru a largi suficient tractul de ejecţie al ventriculului stang si pentru a reduce mişcarea de SAM a valvei mitrale(sistolic anterior movement – miscarea anterioara in sistola a valvei mitrale)
2. Cardiomiopatiile dilatative (CMD)
CMD reprezinta boli miocardice caracterizate prin insuficienta contractilitatii primare si dilataţie secundara predominant la femeile caucaziene si la bărbaţi afro-americani.
Cauze:
1. toxice, alcool, agenţi chimioterapici (bleomicina, doxorubicina), cobalt, agenţi antivirali, cocaina, mercur, plumb.
2. Anomalii metabolice- deficiente nutriţionale, boli endocrine( hipotiroidie, acromegalie, tireotixicoza, boala Cushing, feocormocitom, diabet zaharat), hipocalcemie, diselectrolitemii.
3. Cauze inflamatorii si infecţioase.
4. Cauze neuromusculare
5. Cardiomiopatii familiale.
Se mai poate vorbi si de o cardiomiopatie ischemica dilatativa a cordului după afectarea muşchiului cardiac in cazul afectării ischemice.
Mai poate rezulta dilataţia cordului si in boli precum hipertensiunea arteriala, valvulopatii, boala coronară, cardiopatii congenitale.
Diagnosticul:
– EKG poate analiza orice de la o tulburare de ritm, la lărgirea QRS.
– RMN cardiac
– Holter EKG/24h.
– Biopsia endomiocardica, este decisivă in diagnosticul cardiomiopatiei restrictive (amiliodoza, sarcoidoza) sau pericardita restrictiva.
3. Cardiomiopatiile restrictive
Reprezinta creşterea rigidităţii miocardului si disfuncţie ventriculară responsabila de creşterea marcată a presiunii intraventriculare la creşteri mici ale volumului.
Etiologie:
• Familială
o mutaţii ale genelor ce codifica proteinele sarcomerice
o Amiloidoza ereditară
o Hemocromatoza
o Disminopatia
• Non familială
o Amiloidoza dobândită
o Sclerodermie
o Postradioterapie
o Toxic medicamentoase (antracicline)
o Sindrom carcinoid cardiac, tumori metastatice
o Fibroza endomiocardica
o Sindrom hipereozinofilic
In functie de zona afectata cu predilectie, cardiomiopatiile restrictive se clasifica astfel:
A. Afectarre miocardica
-Cardiomiopatia neinfiltrativa ( idioaptica/ familială/ sclerodermie)
-Cardiomiopatia infiltrativa ( amiliodoza, sarcoidoza, boala Gaucher)
-Boli de depozitare
-Hemocormatoza
-Boala Farby
-Glicogenoze
B. Afectare endomiocardica
-Cardiomiopatii obliterante
-Fibroza endomiocardica,
-Sindrom hipereozinofilic
-Cardiomiopatii infiltrative
-Sindrom carcinoid
-Infiltrare maligna
-Radiaţii
Consecinţa, din punct de vedere funcţional, reprezinta ventriculi mici si rigizi, umplere ventriculară restricţionată, incapacitatea creşterii debitului cardiac la efort, creşterea presiunii arteriale, congestie venoasa pulmonara sau sistemica si dilatarea atriilor.
Recomandari alimentare de la Nutria NutriGo in cardiopatii
•Evita alimentele prajite de la fast food si alimentele procesate care contin multe grasimi “rele”
•Alege o gama cat mai variata de uleiuri (ulei de masline, ulei de rapita) si de alimente care
contin grasimi naturale (nuci, seminte, avocado, masline, soia, peste gras)
•Inlocuieste produsele lactate cu cele degresate sau cu cele care nu contin deloc grasimi.
•Creste cantitatea de alimente de origine vegetala pe care le consumi: mananca mai multe
legume (neprocesate), fructe si cereale integrale. Redu aportul de surse de carbohidrati rafinati,
care sunt de fapt alimente cu un indice glicemic ridicat.
•Include leguminoasele (fasolea boabe, boabele de soia, lintea, nautul, tofu) in alimentatia ta.
•Mananca o mana de nuci nesarate si neprajite in timpul mai multor zile din saptamana (nuci si
migdale).
•Mananca peste gras cel putin o data pe saptamana. Expertii americani recomanda cel putin doua
portii de peste pe saptamana.
•Daca bei alcool, alege sa nu consumi mai mult de doua bauturi alcoolice pe zi, pentru a nu avea
probleme.
•Taie toata grasimea care este vizibila pe carnea pe care o cumperi, inainte de a o gati.
•Indeparteaza pielea de pe carnea de pui (si alte pasari de curte) si mananca doar carnea.
•Evita alimentele sarate, pe cele cu adaos mare de sare si nu gati mancaruri sarate. Verifica pe
etichetele produselor pe care le cumperi care este continutul de sare (sodiu) al acelor alimente.
Cum poti sa mananci mai bine si mai sanatos?
Chiar daca suferi de cardiopatie ischiemica, medicul iti va spune ca este important ca dieta ta sa fie una
saraca in grasimi si colesterol si ca va trebui sa incluzi mai multe legume si cereale integrale in
alimentatie. Iata cateva recomandari simple pe care le poti urma si tu:
-Alege paine din grau integral, cereale integrale, paste integrale si orez integral si incearca sa gatesti
mai des folosind cereale ingrale precum fulgii de ovaz si orzul.
-Elimina din alimentatia ta produse precum cartofii prajiti de la fast food, burgerii, sendvisurile
pentru micul dejun din comert, gogosile si produsele de la patiserie, pentru ca acesta este un mod
perfect prin care poti reduce aportul de grasimi saturate (care iti cresc colesterolul).
-Mananca 5 portii de fructe si legume pe zi – Daca nu ai timp sa prepari ceva din legume proaspete,
cumpara legume congelate sau la conserva (atentie, acestea trebuie sa aiba un continut redus de
sare).
-Renunta la sare sau redu consumul de sare – Cauta variante ale alimentelor tale preferate care sa
contina cat mai putina sare, iar atunci cand esti la masa, incearca sa nu adaugi sare in mancarea din
farfurie.
Alimente care te ajuta sa previi bolile de inima
Chiar daca nu exista un aliment “magic” care sa iti poata reduce sau elimina riscul de a dezvolta
cardiopatie ischemica, este important sa adopti o dieta sanatoasa si sa faci multa miscare.
Alimentele care te protejeaza cel mai bine impotriva bolilor de inima includ
Pestele gras (precum macrou, sardinele, tonul si somonu, care contin acizi grasi esentiali Omega 3);
Omega 3 este un tip de grasime despre care s-a aratat ca scade nivelul trigliceridelor si creste
valorile colesterolului HDL (colesterolul “bun”), imbunatateste elasticitatea vaselor de sange si
subtiaza sangele;
Anumite uleiuri vegetale – precum cel de soia, care contin acizi grasi Omega 6 – si uleiurile care
contin acizi grasi Omega 3 (precum uleiul de rapita si cel de masline) au beneficii; uleiurile de acest
tip pot sa ajute la scaderea colesterolului LDL cand sunt folosite pentru a inlocui grasimile saturate
“rele” (untul, de pilda).
Varianta cu dislipdemie
Dislipidemia este un dezechilibru al nivelului de lipide din sânge. Medicii identifică mai multe
tipuri de dislipidemii, printre care creşterea colesterolului total. Creşterea colesterolului „rău” (coltotal
sau col-LDL) sau scăderea colesterolului „bun” (col-HDL) favorizează producerea
aterosclerozei, adică: cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, hemoragia cerebrală, arteriopatia
membrelor inferioare.
În acest caz, medicii recomandă un regim alimentar bazat pe alimente fără grăsimi şi uleiuri
vegetale.În cazul în care boala nu este tratată, poate conduce în timp la afecţiuni arteriale prin
depunerea colesterolului pe pereţii arteriali (ateroscleroza). Riscurile devin majore în momentul în
care este afectată inima, bolnavii fiind predispuşi la un atac de cord.
Persoanele care suferă de dislipidemie nu prezintă, de cele mai multe ori, simptome particulare, iar
afecţiunea poate fi depistatată doar în urma unor analize de rutină. Totuşi, un nivel foarte ridicat al
lipidelor în sânge poate duce la unele manifestări simptomatice cum ar fi parestezii (amorţeli în
mâini şi picioare), dispnee (tulburare respiratorie) sau confuzie”, a explicat dr. Mihaela Weis, medic
specialist medicină internă în cadrul centrului medical Gastromond.
IATĂ ŞI CÂTEVA PRINCIPII GENERALE ÎN REGIMUL ALIMENTAR PENTRU
DISLIPIDEMII:
– Serviti obligatoriu 5 mese pe zi (3 mese principale si 2 gustari intermediare) si la ore
poza19regulate.
– Nu mancati nimic intre mesele prescrise.
– In timpul meselor evitati graba, infulecatul, cititul, privitul la televizor.
– Consumati de 2 ori pe saptamana carne de peste.
– Nu depasiti 2 galbenusuri pe saptamana, de preferat fierte tari.
– Folositi la gatit si la asezonarea salatelor numai ulei de floarea soarelui, porumb, soia, sau de
masline.
– Nu preparati sosuri cu unt sau smantana.
– Reduceti consumul de sare la aproximativ 5g pe zi (1 lingurita rasa pe zi)
– Nu consumati alcool.
– Faceti cate o plimbare dupa mesele principale.
ALIMENTE PERMISE:
– Carne de pasare fara pielita (pui, gaina, curcan); vita(vaca, vital); vanat(iepure, caprioara); peste
slab(salau, stiuca, stravid, cod, pastrav, platica)
– Branza de vaci slaba; cas; urda;
– Lapte dulce cu 1,8g% grasime si smantanit; lapte batut; iaurt slab;
– Albus de ou fiert tare
– Paine (Graham, integrala, neagra), mamaliga, fulgi de cereale
– Legume cu 5% glucide: fasole verde, praz, gulii, varza, conopida, dovlecel, spanac, rosii,
castraveti, salata verde, srdei, ridichii, vinete, andive, ciuperci, bame, sparanghel, urzici, stevie,
loboda, untisor, papadie;
– Legume cu 10% glucide: ceapa,morcov, telina, radacina patrunjel, sfecla rosie;
– Legume cu 20% glucide: cartofi, fasole uscata boabe, mazare boabe, linte, soia bob-in cantitati
moderate;
– Orez, gris, paste fainoase in cantitati moderate;
– Fructe cu 5-10% glucide: mere cretesti, mere domnesti, pere, portocale, kiwi, mandarine, gutui,
capsuni, visine, cirese de mai, fragi, zmeura, affine, coacaze, caise, piersici, pepene rosu/galben,
grapefruit, lamai;
– Unt in cantitate mica (5-10g)
– Ulei vegetal sau margarina vegetala in cantitate moderata(20-30g)
– Condimente aromate: patrunjel, marar, leustean, tarhon, dafin, cimbru, scortisoara, vanilie;
– Deserturi; budinci preparate cu lapte smantanit, placinte simple, biscuiti preparati cu margarina
vegetala sau uleiuri, jeleuri;
– Lichide: apa minerala, sifon, ceai de plante, cafea, ness indulcite cu zaharina, suc natural de fructe
premise, suc natural de legume premise, bauturi racoritoare.
ALIMENTE INTERZISE:
– Carne grasa (porc, oaie, miel, gasca, rata)
– Mezeluri grase: salamuri, carnati
– Organe: creier, ficat, momite
– Costita, Kaiser, piept ardelenesc, sunca taraneasca, jambon
– Peste gras: morun, nisetru, crap mare, somn, scrumbie
– icre
– conserve grase de carne si peste
– lapte integrale (gras); condensat; praf;
– branzeturi fermentate: telemea (oaie, capra, bivolita); cascaval; branza topita; branza de burduf,
swaiitzer
– mai mult de 2 galbenusuri pe saptamana
– seu, untura, slanina, grasime de pasare, jumari;
– supe, ciorbe grase indiferent din ce carne sau drese cu smantana;
– cartofi prajiti
– salate asezonate cu maioneza si smantana
– sosuri cu unt sau smantana
– maioneze
– condimente iuti(ardei iute, piper, mustar, hrean, otet)
– muraturi
– smantana
– frisca
– crème pe baza de unt sau smantana
– fructe oleaginoase: nuci si migdale-in cantitate mare, alune, arahide, nuca de cocos, masline-in
cantitate mare
– fructe dulci: prune proaspete sau uscate, struguri, pere, pergamote, banane, curmale, smochine,
stafide, poame, castane
– zahar si produse zaharoase: bomboane de ciocolata, caramele, ciocolata, gem, dulceata,
marmelada, peltea, miere, rahat, halva, nuga, serbet.
– Produse de cofetarie si patiserie: tort, prajituri, inghetata, pateuri cu carne sau branza grasa,
placinte cu carne sau branza grasa, gogosi;
– siropuri, bauturi din ciocolata
– bauturi alcoolice
CONSILIERE personalizată direct cu Nutria NutriGo la un click distanță – http://www.nutrigo.ro/consiliere-on-line/
ACCES PREMIUM NutriGo – https://www.nutrigo.ro/premium/ (învață să fii propriul tău nutriționist și Nutria îți pune la dispoziție TOATE uneltele informaționale de care ai nevoie: -calcule calorice, distribuția de macro-nutrienți specifică ție pe mese și zile, rețete delicioase gata calculate, planuri alimentare și de mișcare fizică! + Acces la Grupul secret al Nutriei dedicat și exclusiv numai pentru clienții premium NutriGo.
www.facebook.com/nutrigo.ro/ – Postările nutri-științifice ale Nutriei (like și urmărește pe facebook)
http://www.nutrigo.ro/ TOATE articolele și rețetele
Nutriei https://www.instagram.com/nutrigo.ionut.ignat/ Insta-Nutria
https://www.youtube.com/c/FunandfoodRo/ Vlogurile Youtube ale Nutriei.
